Potrivit prevederilor constituționale, unul dintre temeiurile de declanșare a alegerilor anticipate este dizolvarea parlamentului care respinge doi candidați la funcția de premier. S-au întrunit condițiile legale pentru a provoca anticipatele, sugerează expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni.
Europa Liberă: Legislativul nu a avut cvorum pentru învestirea guvernului Grosu. Cu puțin timp înaintea ședinței în plen, deputații socialiști și cei din grupul „Pentru Moldova” au spus că nu vor acorda vot de încredere unui executiv condus de candidatul pro-prezidențial. Totodată, ei și-au reiterat sprijinul pentru propriul lor candidat, deși Curtea Constituțională a declarat constituțional decretul privind desemnarea dlui Grosu. Iată că pe parcursul a trei luni aleșii poporului nu au reușit să dea vot de încredere unui guvern. Cât de grav e acest lucru?
Alexandru Arseni: „Precizarea Dvs. merită nota „10”, pentru că art. 6 din Constituție stabilește principiul separării, dar colaborării în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție. Or, învestirea guvernului implică două instituții strict determinate: șeful statului care desemnează prin decret candidatul după consultarea fracțiunilor și parlamentul care este obligat, conform alin. (3) art. 98, să ia în dezbateri, după ce candidatul prezintă raportul și lista, să ia în dezbateri, adică adresează întrebări candidatului și față de lista nominală și după aceea fiecare fracțiune, unul sau doi, în funcție de proporția pe care o au acolo, iau cuvântul și se pronunță în favoarea sau în defavoarea învestirii. Acesta-i un mecanism absolut necesar și dacă unul din acești actori nu-și îndeplinește funcțiile, celălalt nu are cum să și le îndeplinească.”
Europa Liberă: A făcut tot ce i-a stat în puteri Partidul Acțiune și Solidaritate și candidatul propus de președintă, dl Grosu, ca să obțină acest vot de încredere din partea parlamentarilor? De ce vă pun această întrebare? Pentru că sunt foarte multe supărări, cei din Platforma Demnitate și Adevăr s-au supărat și au spus că chiar pe ultima sută de metri dl Grosu le-a spus că nu știe dacă PAS va vota pentru guvernul său; Pavel Filip, care-i liderul Partidului Democrat, s-a supărat și pe unii, și pe alții și a spus că s-a săturat de circ.
Alexandru Arseni: „Dacă ascultăm politicienii, apoi o luăm prin păpușoaie. Acesta este un joc pentru a ascunde intențiile respective. Acțiunile! Ne uităm după acțiuni.”
Europa Liberă: A făcut dl Grosu tot ce se cerea de la el ca să obțină votul?
Alexandru Arseni: „Dl Grosu absolut totul a făcut – a alcătuit programul, a constituit lista, a publicat-o, cu caracteristici, a depus cerere în secretariat, acesta a înregistrat-o, a făcut tot și a venit în parlament cu raport să prezinte raportul.”
Europa Liberă: Dar nu i-a convins pe cei cu care a discutat că trebuie să-i dea votul?
Alexandru Arseni: „Cel mai greu este să-l convingi pe cel care nu vrea. Asta-i. Dar dacă cercul cu care conversezi, fracțiunea este intenționată din start că doar să te audă și să facă ce vrea, nu poți să schimbi nimic, dar tu întreprinde măsuri.”
Europa Liberă: Maia Sandu are toate argumentele să sesizeze Curtea Constituțională dacă poate să dizolve parlamentul?
Alexandru Arseni: „Da, pentru că se întrunesc prevederile art. 85. În primul rând, nu s-a format guvernul și se blochează practic de trei luni de zile activitatea parlamentului, inclusiv prin această declarație în parlament că ei nu vor participa la dezbateri, asta îi blocare, iar art. 85 alin. (2) ne spune clar că, dacă două învestiri eșuează în perioada de 45 de zile de la prima învestitură, sunt temeiuri juridice pentru dizolvarea parlamentului. Ce-i drept, art. 85 alin. (1) și în cazul acesta obligă șeful statului să consulte fracțiunile pentru a elucida circumstanțele din care nu au învestit și dacă aceste circumstanțe sunt obiective: n-au reușit, de exemplu, să facă cunoștință cu programul până la urmă sau alte chestiuni, li se mai acordă mai mult de 15 zile, peste 45 de zile, dar dacă sunt pur și simplu ambiții de interes ale fracțiunii, acestea nu se încadrează în prevederile constituționale și, după această consultare, șeful statului emite decret de dizolvare a parlamentului.”
Europa Liberă: Oponenții Maiei Sandu continuă să spună că în actualul legislativ există o majoritate și că Maia Sandu nu ar ține cont de o recomandare a Comisiei de la Veneția care spune că, dacă există o majoritate parlamentară și poate să înainteze și să sprijine un candidat pentru funcția de premier, ar dezavantaja-o pe Maia Sandu că nu ia în calcul și acest aspect.
Alexandru Arseni: „Dar d-lor ce n-au citit hotărârea Curții Constituționale din 22 martie, prin care a fost declarat constituțional decretul privind desemnarea dlui Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru al guvernului, care are obligația să elaboreze programul și lista?”
Europa Liberă: Ei vorbesc despre majoritatea lor, adică majoritatea PSRM și „Pentru Moldova”.
Alexandru Arseni: „Încă o dată: nu există majoritate parlamentară ca structură organizatorică prevăzută de art. 4 alin. (12) din regulamentul parlamentului, legea de bază a organizării și funcționării parlamentului ca organ reprezentativ suprem, ca reprezentanță națională și unica autoritate legislativă. Nu există!”
Europa Liberă: Dar o recomandare a Comisiei de la Veneția există?
Suntem atât de analfabeți că nu ne putem lămuri la noi în Republica Moldova?
Alexandru Arseni: „Stima și respectul Comisiei de la Veneția. Dar noi ce, chiar suntem atât de analfabeți că nu ne putem lămuri la noi în Republica Moldova, nu avem suficiente explicații? Adică, aici deja este un fel de încăpățânare. Dacă ceva, ne-a recomandat Comisia de la Veneția și tot ea e vinovată. Eu aș propune să terminăm cu aceste referințe. Dar tu pentru ce ai cap pe umeri și ți-ai angajat răspundere, să aștepți cineva să-ți dea indicații? Ei pot să-ți dea o recomandare. Ce presupune majoritate parlamentară, ca structură vorbesc, nu ca listă de semnături, ca structură a parlamentului? Asta înseamnă că această majoritate, fie constituită dintr-o singură fracțiune sau dintr-o coaliție de fracțiuni, în cazul Republicii Moldova care cuprinde mai mult de 51 de deputați, ea își asumă răspunderea plenară pentru actul de guvernare. Adică, programul de guvernare pe toate compartimentele: sociale, economice, culturale, juridice ș.a.m.d. și în acest scop își are și echipa care va pune în aplicare realizarea acestor proiecte adoptate de către parlament. Iată ce înseamnă. Și în același timp, în parlament se declară și opoziția, alin. (13) art. 4 din regulamentul parlamentului, care are misiunea de a veghea acțiunile majorității, dacă nu sunt abateri de la voința poporului, nu contravin Constituției, în primul rând, Declarației de Independență, Constituției și altor legi. Iată rolul opoziției.”
Europa Liberă: Eu îl citez pe ministrul justiției. Dl Nagacevschi, spune că „orice tentativă de dizolvare forțată a unui parlament ce are voință politică pentru învestirea executivului are drept efect adâncirea crizei constituționale”.
Alexandru Arseni: „Voi explica ce prevede Constituția, dizolvare forțată, noi facem referință la art. 85 alin. (2), nicio forțare, nimic, este respectarea cu strictețe a ceea ce prevede Constituția. Președintele Republicii Moldova poate dizolva, de data aceasta iarăși e la discreție - după consultarea fracțiunilor, desemnează un candidat, e dreptul discreționar al șefului de stat cui îi încredințează volanul guvernării. Așa și aici, poate dizolva și poate să nu dizolve. Niciun fel de alte șiretlicuri aici nu merg, dar după ce consultă fracțiunile.”
Europa Liberă: Dar ce trebuie să se întâmple la aceste consultări pe care șefa statului le va purta cu deputații din fracțiuni?
Alexandru Arseni: „Șefa statului, în cazul dat, când parlamentul nu a învestit a doua oară guvernul în timp de 45 de zile, doar stabilește din care motive parlamentul nu a acordat vot de încredere actualului candidat desemnat, pentru că candidatul desemnat a depus cererea în Biroul permanent, Biroul permanent a inclus pe ordinea de zi și a transmis această cerere cu materialele, programul și lista Comisiei juridice pentru numiri și imunități și această comisie a examinat și programul, și componența nominală, și a adoptat...”
Europa Liberă: Dar nu a luat o decizie?
Alexandru Arseni: „Nu, a luat o decizie...”
Europa Liberă: Că lasă la latitudinea deputaților să decidă ce fac.
Alexandru Arseni: „Chiar dacă lua o decizie comisia permanentă că respinge, aceasta este o hotărâre a comisiei, hotărârea finală care are efecte juridice este a parlamentului, asta este un fel de șiretlic care...”
Europa Liberă: Deci, Maia Sandu discută cu fracțiunile și ajunge la concluzia că trebuie să se sesizeze Curtea Constituțională?
Alexandru Arseni: „Că sunt întrunite toate circumstanțele pentru a dizolva parlamentul. Curtea Constituțională constată, este deja o practică, circumstanțele.”
Europa Liberă: În câte zile Curtea poate...
Alexandru Arseni: „În așa caz, în mod prioritar.”
Europa Liberă: Deci, în câteva zile, săptămâna viitoare?
Alexandru Arseni: „Păi da, că suntem în criză și guvernamentală, și criză pandemică, și criza economică, financiară, că năpasta nu vine singură, vine în ansamblu.”
Europa Liberă: Cine decide data alegerilor parlamentare anticipate, dacă se ajunge la asta?
Alexandru Arseni: „Șeful statului.”
Europa Liberă: În dialog cu fracțiunile?
Alexandru Arseni: „Da, data dizolvării și avem Codul Electoral care stabilește, deja acțiunile trec în Comisia Electorală Centrală, care duce deja procesul și stabilește data alegerilor.”
Europa Liberă: Până când e funcțional actualul legislativ?
Alexandru Arseni: „Până se va întruni legislativul nou-ales. Da, el rămâne în exercițiul atribuțiilor sale, dar clar că limitate, nu poate modifica Constituția, legi organice, dar el este în continuare în exercitarea mandatului ca reprezentanță națională.”
Europa Liberă: Stare de urgență poate decide actualul parlament să instituie?
Alexandru Arseni: „Stare de urgență deja e o chestie care poate șeful statului.”
Europa Liberă: Șefa statului a rugat guvernul să elaboreze măsuri pentru instituirea unui lockdown.
Alexandru Arseni: „Da, dar dacă nu există instituția, deschid o paranteză, își va asuma ea, șeful statului atribuțiile, pentru că societatea, noi nu trebuie să stăm, să așteptăm cum ei se joacă de-a conducerea și să ne spargă nucile de capul nostru, nu, atunci există o persoană. Garantul suveranității cine-i?”
Europa Liberă: Președintele.
Alexandru Arseni: „Șeful statului, el își asumă atribuțiile.”
Europa Liberă: Până atunci rămâne în exercițiul funcțiunii și actualul guvern ad-interim?
Alexandru Arseni: „D-apoi cum, rămâne toate acestea...”
Europa Liberă: Cu împuterniciri limitate?
Alexandru Arseni: „Cu împuterniciri limitate, adică un fel de sabotaj spionic, în așa situație încă mai mare devine rolul șefului statului, în a administra societatea și de a nu permite dezastru.”
Europa Liberă: Mulți vorbesc cu îngrijorare că același scenariu s-ar putea repeta și în următorul legislativ, pentru că cel mai probabil un partid nu va reuși să ia 50+1 mandate și atunci e sortit ca să fie creată o majoritate parlamentară care va avea statut de coaliție, alianță.
Alexandru Arseni: „Unul din principiile lui Napoleon era următorul: intrăm în luptă și acolo vedem. Acestea sunt prognoze, care au dreptul la existență, dar vor fi antrenați actorii, concurenții electorali și evident că situațiile de care noi am trecut impun formațiunile politice, partidele și alte mișcări sociale care sunt să termine odată cu arătatul mușchilor pe care nu-i au, că alegerile și parlamentare, și prezidențiale să constituie o singură formațiune sau un bloc, le ajunge locuri dacă au și calități. Vorbim deja deschis că nu mai putem fi prezenți la aceste jocuri care nu duc nicăieri și să prezinte societatea centru și dreapta două direcții foarte clare: integrarea europeană și a doua - reîntregirea națională și teritorială. Asta este opinia societății. Or, rolul partidului politic în sensul adevărat, așa cum el s-a născut este tocmai de a exprima această fotografie a societății în parlament. Cum se numește organul, parlamentul, art. 60 alin. (1)? Organul reprezentativ suprem al poporului! Nu al partidelor!
Partidele, dacă au, și trebuie să aibă înțelepciune... să formeze acest bloc proeuropean
Partidele, dacă au, și trebuie să aibă, în sfârșit, înțelepciune și noi, societatea civilă, vom contribui să-i dăm la brazdă, să formeze acest bloc proeuropean, iar cei care rămân de stânga, nostalgicii sunt cetățeni ai Republicii Moldova, au dreptul la viziuni, la opțiuni, nimeni nu pune nicio piedică, cei care sunt certați cu legea – în afara legii, în afara prevederilor constituționale și să fie constituită o reprezentanță națională pe criterii sănătoase, pe profesionalism, pe tot ceea ce presupune că există o reprezentanță națională și un organ legislativ suprem.”
