În România, diferența dintre bogați și săraci este în creștere și discrepanțele de toate felurile se adâncesc, potrivit statisticilor naționale și europene. Pe fondul pandemiei și al scăderii economice, diferențele între familiile cu posibilități și cele sărace crește; nivelul de educație devine proporțional cu posibilitățile familiale; cresc, de asemenea, diferențele dintre Estul României și Vestul țării, dar și dintre orașele mari și localitățile mici.
Eurostat a scos în evidență de curând acest ultim dezechilibru într-o cercetare, care evidențiază că, în orașele mari din România, proporția persoanelor aflate în risc de sărăcie este cea mai mică dintre toate statele Uniunii Europene. În schimb, în mediul rural autohton poate fi descoperită cea mai dură sărăcie din UE.
De altfel, în România, situarea unei gospodării în mediul urban sau rural reprezintă un indicator important al nivelului său de sărăcie sau excluziune socială. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, riscul de sărăcie în România este de trei ori mai mare în zonele rurale decât în zonele urbane.
Există și câteva explicații demografice în acest sens...
Astfel, ponderea persoanelor capabile să muncească din punctual de vedere al vârstei este mai redusă la nivelul populaţiei rurale decât în zonele urbane: 62,5% comparativ cu 70,9%.
Din majoritatea studiilor legate de sărăcie, rezultă rata sărăciei tinde să fie semnificativ mai mică în cazul populaţiei totale, decât la sate. În plus, în zonele rurale populaţia este predominant îmbătrânită, cu puţine surse de venit monetar.
Apoi, procentul lucrătorilor pe cont propriu în agricultură este mult mai mare în zonele rurale decât în zonele urbane: 15,8% faţă de numai 2,3%. Se știe, însă, că lucrătorii pe cont propriu reprezintă unul dintre grupurile cu cel mai mare risc de sărăcie din țară.
Dincolo de de vârstă, bunri, proprietăți și venituri, între rural și urban există diferențe clare în ceea ce privește oportunitățile pe piața muncii, dar și nivelul eucației locuitorilor.
Mai, există, firește, diferenţe mari între regiunile României în ceea ce priveşte riscul de sărăcie. În general, sărăcia cea mai redusă este în jurul Bucureștiului, unde doar circa 3% din populaţie trăieşte în sărăcie relative. Sărăcia este mai puțin prezentă în regiunile Nord-Vest, Centru şi Vest unde pauperizarea se află mult sub media națională.
Banca Mondială estimează că sărăcia urmează să se accentueze în România...
Un raport de la finele anului trecut arată că prelungirea pandemiei a afectat grav activitatea economică a României, dar și veniturile gospodăriilor pe termen scurt. Scăderea economiei autohtone și impactul noului coronavirus vor afecta mai ales gospodăriile aflate în dificultate, dar posibil și pe fermieri.
Pe de altă parte, discrepanțele cresc pe toate nivelurile, nu doar pe orizontala spațială, ci și pe verticala veniturilor. În România, se înregistrează al doilea cel mai mare decalaj al veniturilor dintre cei mai bogaţi 20% dintre oameni şi cei mai săraci 20% dintre locuitori, din şapte ţări membre ale Uniunii Europene, potrivit unui infografic făcut de Monitorul Social în toamana anului 2020. Cercetarea a comparat diferenţele ratelor de inegalitate a veniturilor din România, Bulgaria, Suedia, Germania, Polonia, Spania şi Grecia.
Între cele şapte ţări analizate, Bulgaria este ţara cu cea mai mare rată a inegalităţii veniturilor dintre cei mai bogaţi 20% dintre locuitori şi cei mai săraci 20%, cu un indicator de 8,1, față de România, unde indicatorul este de 7,1.
Să mai spunem că, potrivit Eurostat, în 2019, doar 5,8% dintre românii care trăiau în orașele mari se aflau în risc de sărăcie, situație în care se regăseau, însă, 38,1% dintre românii din mediul rural. Media europeană (EU28), în același an era de 17% în cazul marilor orașe, respectiv de 18,5%, în rural.
