Curtea fie va spune că nu s-au întrunit condițiile pentru dizolvare (o știre bună pentru majoritatea parlamentară în frunte cu socialiștii), fie că aceste condiții sunt întrunite, iar președinta Maia Sandu va avea baza legală pentru a convoca alegeri parlamentare anticipate. Ce pași pot urma într-un caz și în celălalt?
Cu toate că o eventuală decizie a Curții Constituționale în favoarea dizolvării parlamentului ar fi trebuit în mod normal să fie urmată de un decret prezidențial care să dea start dizolvării, în acest caz anume, probabil nu se va întâmpla imediat întrucât în R. Moldova este declarată stare de urgență, până la sfârșit de mai, iar legea interzice o astfel de decizie pe timpul unui astfel de regim, precizează profesorul universitar Nicolae Osmochescu, fost judecător al Curții Constituționale moldovene în perioada 1995-1998:
Decizia constituțională este temeiul juridic și politic care îi acordă dreptul, dar și obligativitatea președintelui de a dizolva parlamentul
„Asta va fi o decizie care îi dă posibilitatea și dreptul, dar într-o măsură oarecare și obligativitatea președintelui Maia Sandu de a dizolva parlamentul. Dar având în vedere că este declarată starea de urgență în perioadă căreia parlamentul nu poate fi dizolvat, acest decret fie va fi emis acuma, fie că va fi emis numai la expirarea termenului perioadei de urgență. Deci, însăși decizia constituțională este temeiul juridic și politic care îi acordă dreptul, dar și obligativitatea – încă o data repet - președintelui de a dizolva parlamentul. Ea poate emite decretul acum, într-o anumită perioadă de timp, dar el nu va intra în vigoare categoric, deci nu-i corect acum de emis acest decret, sau decretul poate fi emis la sfârșitul perioadei de urgență și va intra în vigoare în termenul respectiv: în timp de 30 de zile trebuie să stabilească data și 60 de zile pentru perioada electorală.”
Profesorul Nicole Osmochescu crede, așadar, că, în caz de decizie pro-dizolvare mâine, președinta ar putea emite decretul acum, dar el nu va intra în vigoare decât după încheierea stării de urgență, sau îl poate amâna până în iunie, când starea de urgență se va epuiza. Odată emis și intrat în vigoare decretul, noul parlament va trebui să fie ales timp de trei luni, mai spune Osmochescu.
Ce poate urma, pe de altă parte, în cazul unei decizii a Curții Constituționale care să nu permită dizolvarea actualului parlament?
„În așa caz, toți actorii politici urmează să se conformeze cu această decizie, căi de atac nu există și nu pot exista urmează să fie depuse eforturi politice pentru atingerea unui cât de cât consens politic între actorii politici din R. Moldova.”
În așteptarea deciziei de joi a instanței constituționale, socialiștii, care cred că președinta Sandu vrea să dizolve fără motiv legislativul, au apelat la diverse mijloace pentru a-și face cunoscută determinarea de a nu ceda în fața unei hotărâri declanșatoare de alegeri. Au avertizat în diverse moduri curtea moldoveană; aceasta s-a văzut nevoită să le răspundă. Apoi tot socialiștii i-au cerut, în scris, secretarei generale a Consiliului Europei să intervină în conflictul moldovean. Iar când au primit răspunsul ezitant al oficialei de la Strasbourg, au spus că le-a dat dreptate, deși nu le dăduse.
În sfârșit, un fruntaș socialist, Vlad Batrâncea, a tras zilele astea linia și a spus: dizolvarea parlamentului, chiar dacă și se ajunge la ea, nu va însemna negreșit că va fi urmată și de alegeri.
