Fruntași ai Partidul Socialiștilor, principala formațiune parlamentară, au amenințat cu demisia trei din cinci judecători ai Curții Constituționale care au sprijinit cu o zi mai devreme decizia de a da undă verde pentru dizolvarea parlamentului, spunând că cei trei ar fi acționat în interesul politic al Maiei Sandu și ar fi comis exact ceea ce li s-a imputat magistraților curții în 2019, când curtea a demisionat in corpore, forțată de un val de critici, interne și externe, după o încercare eșuată de a forța dizolvarea parlamentului. Într-un interviu la Europa Liberă, Pavel Postică, expert al Asociației Promo-Lex, numește „atac” asupra Curții Constituționale această inițiativă, care deocamdată nu a fost înaintată în parlament, și explică de ce situația de acum nu are nimic cu cea din 2019. În același interviu, Pavel Postică observă că un guvern poate fi învestit și acum, după decizia Curții Constituționale despre întrunirea circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului.
Pavel Postica: „În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că în anul 2019 a existat un consens între majoritatea parlamentară și președinte pe subiectul creării unei majorități parlamentare și învestirea unui guvern și doar o singură fracțiune deschis și a doua fracțiune tacit, fiind în minoritate, se opuneau acestei majorități și transmiterii pașnice a puterii. Și în această situație, în folosul sau în interesul acestei minorități din 2019 a intervenit Curtea Constituțională.
Diferențele sunt enorme...
Și iarăși, aici au fost diferențe majore, pentru că cazurile și sesizările examinate de Curtea Constituțională în 2019 erau pe bandă rulantă, în termene-record, fără măcar ca documentele respective să fie publicate în Monitorul Oficial. Deci, ele doar erau adoptate în plenul parlamentului și imediat erau contestate la Curtea Constituțională și anulate sau declarate neconstituționale de Curte. Deci, diferențele sunt enorme și ultimul aspect care trebuie luat în considerare e și acel termen de 90 de zile, pentru că în 2019 Curtea Constituțională a venit cu o interpretare absurdă a acestui termen de 90 de zile, care în 2019 încă nu expirase și a fost avizată pozitiv dizolvarea parlamentului, pe când în 2021 acest termen de 90 de zile s-a împlinit, mai mult chiar acest termen a fost depășit, deci au fost create toate condițiile pentru parlament ca parlamentul să intervină și să creeze o majoritate parlamentară. De aceea, din punctul meu de vedere, toate aluziile și toate alegațiile legate de anumite similitudini dintre evenimentele din 2019 și rolul Curții Constituționale în 2019, și rolul Curții Constituționale în 2021 sunt total diferite, depășite și ele seamănă mai mult ca fiind un atac împotriva judecătorilor Curții Constituționale, decât o expunere a unui punct de vedere.”
Europa Liberă: Și tot în 2019, instituțiile internaționale cumva au ajutat la faptul ca judecătorii Curții, care au acționat așa cum povesteați mai devreme, să-și dea demisia. Acum, socialiștii tot cumva fac apel la aceste instituții internaționale. Cu ce șanse?
Pavel Postica: „În 2019, datorită rolului pe care l-a avut Curtea Constituțională și judecătorii Curții Constituționale, membri ai componenței din 2019 au mers pe această cale într-adevăr ilegală, despre care am vorbit eu, deci interpretarea cu rea-credință a termenului, examinarea pe bandă rulantă și în lipsa oricăror proceduri judecătorești normale, prevăzute de legislație a examinării sesizărilor în folosul unei minorități parlamentare, care controla, probabil, sau judecătorii erau loiali acestei minorități parlamentare și din toate aceste considerente, în primul rând, societatea civilă din Republica Moldova a reacționat, a transmis mesajele publice de dezacord cu privire la faptul cum Curtea Constituțională, care ar trebui să fie exemplu de jurisdicție, de înfăptuire a justiției a arătat întregii societăți, dar și întregii lumi cum, de fapt, nu ar trebui să se facă justiție.
De asta au și rămas toți bulversați, hai să zicem, de aceste hotărâri...
Și eu nu cred că în 2019 presiunea externă a fost atât de mare, din contra, presiunea era pe interior, pentru că toată societatea a dezaprobat și a descalificat comportamentul judecătorilor Curții, fapt care i-a forțat nu doar pe ei, dar în mare parte pe ei să înțeleagă eroarea sau greșelile pe care le-au făcut și prin acele demisii din propria dorință, practic, și-au recunoscut responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat. Și doar ulterior au fost emise avizele Comisiei de la Veneția, care au reconfirmat faptul că Curtea Constituțională, de facto, nu a făcut justiție constituțională.”
Europa Liberă: În ce măsură credeți că există premise sau posibilități ca socialiștii cu acest demers îndreptat împotriva a trei judecători de la Curte să reușească să dăuneze cumva Curții?
Pavel Postica: „Eu cred că ei, în primul rând, își dăunează sieși, pentru că merg pe același scenariu pe care l-a parcurs acea minoritate din anul 2019, deci atunci când s-au opus voinței care exista la acea etapă. Astea sunt regulile democrației - fiecare dintre noi poate să aibă o opinie, poate să promoveze această opinie, dar totuși noi suntem obligați să respectăm și să ne conformăm deciziilor acelor organe care sunt în drept să adopte aceste decizii.”
Europa Liberă: Când ziceți minoritate, vă referiți nu la parlament neapărat, dar la societate sau cum, pentru că, formal, socialiștii au o majoritate?
Pavel Postica: „Din punctul meu de vedere, o majoritate absolută, în conformitate cu legislația, poate fi explicată sau creată de către fracțiunile parlamentare și aici noi suntem într-o situație în care în 2019 majoritatea era creată, într-adevăr, din fracțiuni parlamentare, dar acum noi avem doar două fracțiuni autentice care au sprijinit un candidat sau doi la funcția de prim-ministru, în rest erau susținuți de deputați neafiliați care au fugit, au plecat din alte fracțiuni.”
Europa Liberă: Deci, totuși, vă referiți la minoritate în parlament?
Pavel Postica: „Într-un fel, da.”
Europa Liberă: Felul cum a fost creată această Curte este acum din nou amintit de dl Dodon, dar dl Dodon spune numai unele lucruri. El spune că, iată, acești trei judecători, care au judecat nu cum s-ar fi așteptat socialiștii, au fost numiți de PDA, de PAS ș.a.m.d. și uită să spună că un alt judecător, care a avut opinie separată, dl Țurcan, a fost numit, probabil, de PSRM, pentru că era fost judecător al PSRM-ului dl Vladimir Țurcan, cel puțin. Felul cum a fost creată această Curte este în acest moment imputabil Curții înseși?
Pavel Postica: „Eu cred că este dăunător să ne uităm atât de mult în trecut, să atragem atenția la astfel de detalii, pentru că eu întotdeauna pornesc de la prezumția de bună-credință și atâta timp cât anumite persoane au ajuns în anumite funcții, ele trebuie să se conducă de rigorile prevăzute de lege pentru această funcție și în situația în care judecătorii au depus un jurământ de credință și și-au asumat anumite angajamente să respecte anumite prevederi legale, eu tind să cred că ei respectă aceste prevederi legale. De aceea, eu cred că orice discuții legate de fosta afiliere politică a anumitor judecători ai Curții Constituționale este dăunătoare, în primul rând, pentru acei actori care inițiază aceste discuții, pentru că noi putem să admitem situații exact invers în care, scuze, un vot hotărâtor poate fi adoptat de către, de exemplu, dl judecător Vladimir Țurcan în favoarea unei inițiative sau sesizări inițiate de Partidul Socialiștilor.
Și, respectiv, asta ar însemna că trebuie să avem suspiciuni față de această hotărâre?
Nu cred. Și noi am văzut că, pe parcursul activității sale, actuala componență a Curții Constituționale a emis hotărâri care nu au fost pe placul și nu au fost recepționate bine de către autorii sesizărilor, pentru că Curtea a încercat - și eu tind să cred că a făcut față acestei provocări - să asigure o balanță echitabilă între prevederile Constituției și normele de drept, în general. Deci, eu, chiar dacă am anumite rezerve sau anumite comentarii vizavi de anumite aspecte punctuale ale unor hotărâri, dar, iarăși, reiterez, ei sunt judecătorii sau persoanele care, în virtutea funcției pe care o ocupă, au ultimul cuvânt. Noi avem fiecare dreptul la opinie, dar opinia oficială, opinia legală, irevocabilă și definitivă aparține Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Ați sugerat într-un comentariu că acum, la modul normal, dacă exista dorință atât de mare din partea socialiștilor și a majorității de a institui un guvern, acum, după decizia Curții, tot ar putea face acest lucru.
Pavel Postica: „Din punctul meu de vedere, la această etapă, da, este posibilă învestirea unui guvern, pentru că noi suntem în stare de urgență și, respectiv, decretul de dizolvare a parlamentului încă nu a fost emis de către președinta Republicii Moldova și în situația în care am admite că există un consens între președintă și parlament pe subiectul învestirii unui guvern, acest guvern poate fi învestit, doar că în timp acest guvern are un mandat foarte limitat, deci, până la crearea unei noi majorități parlamentare într-un nou parlament. Crearea unui guvern al această etapă, din punctul meu de vedere, nu poate anula în niciun fel dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: Dar prin faptul că nu există acest consens, nu vă miră, probabil, de ce formațiunea președintei, bunăoară, nu iese cu o inițiativă de asta?
Pavel Postica: „Aici deja mă depășește care sunt calculele politice pe care le fac majoritatea politicienilor, dar eu cred că deciziile Curții Constituționale care au fost adoptate pe parcurs și în care s-au transmis mesaje că, inclusiv după terminarea acestui termen de 90 de zile, părțile pot găsi consens și pot ajunge la un acord în ceea ce privește învestirea unui guvern, dar el, da, trebuie să aibă o valabilitate limitată, deci exact în speța care a fost analizată de Curtea Constituțională cu numirea de către un guvern în demisie a secretarilor de stat.
Ei au un mandat limitat în timp, până la numirea următorului guvern...
Deci, ei au un mandat limitat în timp, până la numirea următorului guvern, dar asta înseamnă că se are grijă de societate, de țară, se învestește un guvern plenipotențiar cu drepturi depline care, bănuiesc eu, ar avea o reprezentativitate sau o recunoaștere internațională mai slabă, pentru că toți sunt conștienți că el nu poate face anumite angajamente internaționale de lungă durată, dar, totuși, pe plan intern, cel puțin din perspectiva asigurării unui procent, hai să zicem, de legiferare, simplu să prezinte avizele corespunzătoare pentru modificarea bugetului pe intern, chiar inițierea procedurilor de modificare a bugetului, deci, aceste lucruri le poate face un guvern cu drepturi depline.”
