Inițiativei i s-au alăturat mai mulți angajați ai teatrelor din capitală, dar și din teritoriu, oameni de artă din diferite domenii și simpli spectatori. Actorii spun că sunt gata să activeze respectând normele sanitare impuse de pandemie, cu mai puțin public în sală, doar să li se permită să-și prezinte spectacolele.
Din cauza restricțiilor sanitare, teatrele și alte instituții culturale au stat mai mult închise pe parcursul ultimului an de pandemie, actorii au putut urca pe scenă doar câteva săptămâni, în fața unui public restrâns. Inițiatorii manifestului „Avem nevoie de artă” și cei care s-au solidarizat cu acest mesaj consideră că teatrele și alte instituții de artă și-ar putea relua activitatea, respectând măsurile de precauție impuse de autoritățile sanitare.
Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” spune că actorii fac repetiții, lucrează la noi spectacole, în speranța că se vor face auziți și vor putea ridica cortina în fața spectatorilor:
„Manifestul acesta a venit ca răbufnirea sufletului, ca o dorință de a reveni în scenă, actorii sunt flămânzi de comunicare și meseria are nevoie de a fi pusă în valoare zilnic, nu în așteptare. Suntem conștienți de responsabilitățile în fața cărora suntem puși, dar totodată credem că un vaccin sănătos pentru societate este și vaccinul teatrului.”
„Suntem artiști și ne considerăm discriminați în raport cu alte pături ale societății” este mesajul transmis de actorii teatrului „Luceafărul”. Ei și alți reprezentanți ai comunității teatrale consideră că închiderea instituțiilor de cultură echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă.
Nu poți compara sala noastră și cu un troleibuz, unde stau îndesați unul lângă altul
Onorina Tănase, directoarea interimară a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți spune și ea că instituțiile culturale ar fi discriminate în raport cu alte entități cărora li s-a permis să activeze pe timp de pandemie, mai cu seamă că nu li se poate imputa nerespectarea restricțiilor: „Nu poți compara sala noastră și cu un troleibuz, unde stau îndesați unul lângă altul. Atât de bine am izolat aceste locuri, din 600 au rămas doar 250. Deci unde stă spectatorul, în jurul lui e un romb gol, adică nimeni nu stă nici în fața lui, nici în spate și nici prin părți. Nu am avut cazuri să nu vrea cineva să stea cu mască, intră cu mască, stă la spectacol cu mască și iese. Spectatorul a fost mulțumit, deci chiar nu înțeleg.”
Comisia Națională Extraordinară de Sănătate le-a interzis instituțiilor culturale să prezinte spectacole cu public la începutul lunii martie, mulți dintre manageri fiind puși în situația să returneze biletele și să treacă pe online, cum a făcut-o Sala Cu Orgă. Directoarea instituției, Larisa Zubcu spune că este o încercare de adaptare pentru a menține ritmul de activitate al artiștilor, care speră să poată reveni curând în fața spectatorilor:
„Ceea ce fac colegii noștri este bine, ca să dăm semnale că noi existăm, că nu ne-am închis în clădirile noastre și nu facem nimic. Existăm, zilnic se fac repetiții, cum era pe timpuri. Lumea vine la serviciu, fac repetiții patru ore, individual acasă își iau instrumentele, exersează. Adică suntem în așteptare, dar eu zic să fim și realiști, tare ne dorim să scadă numărul de îmbolnăviri, lumea să înceapă să se vaccineze și sperăm să revenim la normalitate.”
La apelul oamenilor de cultură a reacționat azi primarul Municipiului Chișinău, Ion Ceban, care va cere Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale să le permită teatrelor să-și reia activitatea cu respectarea normelor sanitare.
Excepția noastră este lipsa de sensibilitate, de comunicare și de empatizare cu oamenii de cultură
Fosta ministră de la cultură și membră a comisiei parlamentare responsabile de acest domeniu, Monica Babuc crede că nemulțumirea breslei teatrale este și efectul unui dialog deficitar: „Este de înțeles că este o problemă generală, universală, Republica Moldova nu este o excepție în acest sens. Excepția noastră este lipsa de sensibilitate, de comunicare și de empatizare cu oamenii de cultură. Eu vă asigur că dacă această comunicare între minister, de exemplu, între guvern ar fi existat, acest manifest sau nu ar fi existat sau nuanțele din abordarea lui ar fi fost altfel.”
După actori și alți membri ai comunității teatrale, mesajul „Avem nevoie de artă” a fost preluat de tot mai mulți internauți. Directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă spune că acest manifest este și despre funcționarea unui domeniu dependent de public, pentru că vânzarea de bilete este cea care asigură montarea unor noi piese și cheltuielile lunare pentru servicii.
