Linkuri accesibilitate

„Hai să facem artă-n mahala!”


„Beethoven în mahala”

Mai mulți activiști culturali speră să obțină sprijinul cetățenilor pentru a organiza ateliere de pictură, de teatru, proiecții de film, concerte și alte activități în 7 localități din Republica Moldova. Aceștia au inițiat o strângere de fonduri cu îndemnul – „Hai să facem artă-n mahala”. Organizatorii spun că formatul activităților este potrivit și pentru situația pandemică, întrucât ele vor fi organizate în aer liber, în grupuri restrânse.

„Hai să facem artă-n mahala!”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:54 0:00
Link direct

Piatra de temelie a inițiativei de a aduce arta în comunități a fost pusă anul trecut, când în mahalalele satelor Ialpug, Hârtop și Bulboaca au fost organizate concerte de muzică clasică iar în alte două sate, localnicii au fost invitați la un spectacol de teatru de umbre și un atelier de reciclare creativă de materiale. Experiența acțiunii culturale numite Beethoven în mahala a arătat că sătenii duc lipsa unor astfel de evenimente, spun coordonatorii proiectului. De asta, și-au propus ca în acest an să organizeze mai multe evenimente culturale, cum ar fi concerte de jazz, muzică electronică, clasică, seri de lectură sau ateliere de animație.

Marina Vlasenco, voluntară în cadrul proiectului din satul Hîrtop spune că în localitățile rurale practic există un singur eveniment cultural anul și acesta este hramul satului, pe altfel de activități artistice nu prea pot conta sătenii:

Erau persoane care prima dată au ascultat muzică clasică

„După evenimentul Beethoven în mahala, de exemplu copiii mei au început să zică că ei vor să meargă la școala de muzică, vor să facă vioară, vor să facă chitară, ar vrea să meargă la spectacole. În sate, practic lumea nu știe de astfel de proiecte, erau persoane care prima dată au ascultat muzică clasică. Cred că trebuie de văzut cum aducem aceste evenimente culturale oamenilor și cum le trezim interesul.”

Inițiatorii proiectului Artă în mahala au reușit să obțină o parte din finanțare de la primăriile satelor în care vor să ajungă. Cu banii pe care speră să îi adune din donații ar urma să asigure transportul muzicienilor, tehnica necesară și rechizitele pentru atelierele de creație.

Rusanda Curcă, coordonatoarea proiectului crede că problema accesului la cultură în zonele rurale este una stringentă și nu este tratată cu atenția cuvenită. Ea zice că această inițiativă furnizează modele de activități pe care ar putea să le valorifice ulterior primăriile, asta dacă își doresc să contribuie la dezvoltarea gândirii critice și a creativității în comunitate:

„Noi putem după asta să creăm o bază de artiști, iar autoritățile publice locale împreună cu managerii caselor de cultură să poată organiza de sine stătător evenimente, să aibă acces la acea bază de date a artiștilor și fără implicarea și participarea noastră, de exemplu. Acesta este modelul după care trebuie să funcționeze acum toate casele de cultură din țară. Cultura în mediul rural, trebuie să fie susținută aproape integral de primării.”

Mulți dintre aleșii locali nu ezită să pună lipsa evenimentelor culturale pe seama dezinteresului, în special din partea tinerilor. Marcela Nistor, coordonatoare în cadrul proiectului crede că atunci când nu e ofertă, nici cererea nu are de unde să apară. De asta, ar trebui valorificată orice șansă de a aduce arta în comunitate:

„Există o viziune asupra bugetului pentru cultură. Pentru cineva sunt bani care pot fi transferați pentru iluminatul stradal, dar pentru cineva sunt bani pe care primăria vor să îi investească în locuitorii ei și anume în activități culturale. Ar fi super dacă fiecare primar ar avea așa o viziune asupra culturii și a artei, dar noi înțelegem că acest lucru nu e posibil. De asta, dialogul nostru se bazează foarte mult pe locuitori și pe copii, ca ei cumva să devină și solicitanți, adică ei să ceară de la primărie, de la autorități ca cu ei să se întâmple astfel de lucruri frumoase, pentru că este posibil. Nu necesită puteri supranaturale, e doar un pic de voință.”

Spre deosebire de asfaltarea unui trotuar care arată efectul imediat al unei investiții, alocările pentru evenimente culturale nu produc rezultate comparabile, dar în timp dau roade mai bogate, crede Marcela Nistor. În opinia ei, apariția unor oferte culturale în comunități este o contribuție la educația și dezvoltarea activismului printre cetățeni.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG