Liderul comuniștilor Vladimir Voronin şi cel al socialiștilor Igor Dodon au avut marţi o primă întrevedere în vederea creării unui bloc comun la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Analistul politic Ion Tăbîrță, citat de Radio Chișinău, crede că o eventuală coaliție PSRM-PCRM ar fi în beneficiul ambelor partide, va consolida stânga politică după înfrângerea lui Dodon la prezidențiale și ar putea asigura accesul partidului lui Vladimir Voronin în Parlament. „Popularitatea PSRM, a lui Igor Dodon este în scădere în rândul electoratului de stânga. Pe baza imaginii lui Voronin, Dodon poate să încerce să-și redreseze propria imagine politică. Pentru Voronin, alianța cu PSRM ar putea să fie o posibilitate de a reveni în politica activă, politica influentă din R. Moldova”, explică Tăbîrţă. El observă că pe eșichierul politic de stânga mai e un bloc cu șanse reale de a accede în Parlament, cel înregistrat recent de Renato Usatîi. „Un aspect este pe cine va susține Rusia. Tind să cred că va avea mai multe coșuri în care va pune ouăle. Va susține și alți actori, același Partid Șor. Un alt aspect referitor la aceste alianțe este factorul Vladimir Plahotniuc. La sigur că Plahotniuc va avea persoane și în Partidul Șor, nu este exclus să avem factorul Plahotniuc influent şi în blocul PSRM-PCRM”, conchide Ion Tăbîrţă.
Economica.md publică un comentariu semnat de expertul Mihai Roşcovan care explică cum partidele de dreapta, pentru prima data în istoria R. Moldova, ar putea obţine o majoritate confortabilă pentru guvernare la alegerile din 11 iulie. Autorul crede că în campania electorală dreapta ar trebui să respecte câteva principii de „comportament adecvat”, în primul rând să nu se dușmănească, în special PAS şi Platforma DA. „…PAS va fi atacat de toți concurenții – și de dreapta, și de stânga, iar pentru a menține ratingul va trebui să aplice strategia din prezidențiale – să nu răspundă atacurilor potențialilor parteneri de pe dreapta… Platforma DA, ca să păstreze măcar numărul actual de mandate, ar trebui să renunțe la strategia din prezidențiale, care s-a axat pe critica agresivă a partenerilor de dreapta”, notează Mihai Roşcovan. El mai crede că unioniștii, pentru aş spori șansele de a accede în Parlament, ar trebuie să se unească într-un bloc comun. Expertul mai notează că partidele mici, nou create, au puține șanse şi vor avea, în mare parte, menirea „să dezbină electoratul și să contribuie la menținerea coloanei a cincea în Moldova”. Mihai Roşcovan concluzionează că un rol important şi decisiv în alegeri îl are mass-media, misiunea căreia este să ajute electoratul ca să-i voteze pe cei mai buni. Expertul precizează însă că la moment doar există câteva posturi independente, iar decisiv piața media este „controlată de oligarhii fugari – Plahotniuc și Șor, precum și de media rusească a lui Dodon”.
TV8.md îl citează pe fostul lider liberal-democrat Vlad Filat cu declaraţia că PLDM nu va participa la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. El precizează că formaţiunea al cărei membru al Consiliului Național Politic este a purtat discuţii privind crearea unui bloc cu Platforma DA, doar că atitudinea Platformei în cadrul discuției a fost una „umilitoare”. „Din partea Platformei DA am văzut multe bâlbâieli… PPDA a propus varianta de a merge pe listele lor. Reprezentarea pe lista, așa cum a ajuns la PLDM, nu a fost acceptată, a fost o propunere de umilire”. Filat mai precizează că PLDM, cel mai probabil, va sprijini PAS în scrutin. „Cred că PAS ar avea șanse să obțină majoritatea în Parlament și ca să nu ajungem pe urmă să deplângem un procent sau doua de voturi irosite, vom îndemna oamenii să voteze pentru PAS”, explică Vlad Filat.
Realitatea.md rezumă o analiză despre prioritățile politicii externe ale R. Moldova semnată de experții Iulian Groza (directorul Executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene) și Nicu Popescu (directorul programului Europa Lărgită în cadrul oficiului de la Paris a Consiliului European pentru Relații Externe). Ei consideră că priorităţile pe termen scurt ale autorităților moldovene ar fi: asigurarea ţării cu vaccin anti-COVID, dezvoltarea unui certificat digital al vaccinării cetățenilor, redresarea economiei, precum şi anchetarea şi recuperarea banilor fraudați. Cei doi experţi precizează că Moldova nu își poate permite să se preocupe doar de urgențe. „Problemele structurale ale țării trebuie abordate, de asemenea, cât mai rapid”. Iulian Groza şi Nicu Popescu subliniază că Moldova trebuie să promoveze interacțiunea și parteneriatele politice consolidate cu vecinii săi, România și Ucraina. Să coopereze îndeaproape cu UE, SUA și instituțiile internaționale în demersul de a moderniza țara. În același timp, este important, atunci când este posibil, să se minimizeze fricțiunile, cu alți parteneri, inclusiv Rusia.
Coordonatoarea campaniei naționale de imunizare Ninel Revenco explică într-un interviu pentru Radio Chişinău că lansarea graduală a etapei trei de vaccinare nu înseamnă imediat cuprinderea întregii populații. Vaccinarea se va desfășura etapizat, începând cu lucrătorii de la întreprinderile cu risc sporit, cele de panificație, lactate, angajații din transportul public, reprezentanții cultelor religioase, explică experta. Revenco îşi exprimă regretul că de sărbătorile pascale procesul de vaccinare a trenat. „Credem că în următoarele zile, când vom extinde numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare, ritmul va fi altul, în așa mod să atingem acea țintă de a vaccina 70 la sută din populație către luna noiembrie. Sigur că sunt mai mulți factori care pot influența asupra ritmului vaccinării: numărul de vaccinuri existente, dar și numărul persoanelor care evită vaccinarea sau nu sunt deschiși pentru acest proces”, precizează Ninel Revenco.
