Alegerile libere și democratice sunt piatra de temelie a oricărei democrații. Ele oferă posibilitatea poporului Republicii Moldova să-și aleagă depuații, pe care să-i urmărească și să le ceară îndeplinirea promisiunilor făcute, a declarat Europei Libere Floris van Eijk, șeful Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Diplomatul s-a referit și la nevoia unei reforme adevărate în sectorul justitiei și în alte domenii.
Europa Liberă: În cele ce urmează vorbim despre cooperarea moldo-olandeză, dar și despre cooperarea R.Moldova în cadrul UE, astăzi, împreună cu invitatul studioului Europei Libere de la Chișinău și oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în R. Moldova, dl Floris van Eijk. Mulțumim că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție tocmai în această lună, luna mai, luna Uniunii Europene, sărbătorită în R.Moldova. Pentru început, vreau o apreciere a Dvs. de la momentul izbucnirii acestei pandemii de Covid-19 și pînă astăzi se duce o luptă aprigă cu această pandemie. Cum s-a schimbat Europa?
Floris van Eijk: „Cred că Europa s-a schimbat în mai multe feluri, a fost un an greu pentru toți: pentru locuitorii Republicii Moldova, ai Regatului Țărilor de Jos, pentru locuitorii din întreaga Europă. A trebuit să schimbăm într-o anumită măsură modul nostru de viața pentru a ne proteja, să păstrăm distanța socială, să ne abținem de la organizarea unor evenimente de masă, să purtăm măști. Și, evident, acest lucru a avut un impact asupra economiei, sănătății și societății noastre. Dar, lucrând toți împreună, cred că am reușit să depășim cea mai dificilă perioadă a acestei crize.
Am reușit să depășim cea mai dificilă perioadă a acestei pandemii...
Avem deja vaccinul, avem fonduri din partea UE menite să atenueze cele mai mari daune, dar și pentru a sprijini țările din Europa de Est, inclusiv Moldova. Acum vedem, totuși, o lumină la capătul tunelului, pentru că ratele de infectare s-au redus în toată Europa și, cu siguranță, în R. Moldova. Noi sperăm, bineînțeles, că, odată cu imunizarea și cu respectarea principalelor măsuri de protecție de către oameni, vom reuși să le menținem la un nivel scăzut și să revenim la o viață mai normală. Dar cea mai importantă lecție ca să răspund la întrebarea Dvs. este necesitatea de a colabora transfrontalier, pentru că virusul nu cunoaște frontiere. Noi cu siguranță am îmbunătățit cooperarea în cadrul UE, dar și dintre UE și țările Parteneriatului Estic, din care face parte și R. Moldova.”
Europa Liberă: A reușit UE să arate solidaritate în această perioadă?
Floris van Eijk: „Cred că da. Și cred că UE este, deocamdată, cel mai mare donator care aplică măsuri de reducere a infecției Covid în R. Moldova, fiind astfel un semn de solidaritate pentru R. Moldova, plus că UE este interesată să aibă țări prospere, sănătoase la frontiera sa de Est.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. sărbătorirea Zilelor Uniunii Europene în R. Moldova în contextul unei societăți polarizate, pentru că și sondajele de opinie arată că societatea moldavă mai rămâne încă divizată când e vorba de vectorul politicii externe, o bună parte din cetățeni cred că ar fi mai bun dacă Moldova s-ar apropia de Federația Rusă, iar altă parte a societății crede că doar integrarea treptată în UE ar aduce mai multe beneficii R. Moldova. Cum e văzută această polarizare a societății?
Floris van Eijk: „Da, există o anumită polarizare clară la nivel politic, dar consider că nu ar trebui să exagerăm, pentru că este un lucru evident că Moldova face parte din Europa, este o țară europeană și consider că o mare parte din populația Moldovei înțelege acest lucru. Este evident faptul că majoritatea moldovenilor susțin acest traseu european, care poate conduce la dezvoltare economică, stabilitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului. Dar orientarea spre traseul european nu înseamnă că nu trebuie să avem relații bune cu toți ceilalți vecini, cu Ucraina., cu Rusia Cred că, la fel, este foarte important pentru Republica Moldova să aibă bune relații cu Rusia, cu Ucraina, cu China, cu alte țări, pentru că este o țară diversă cu oameni care vin de pretutindeni.
Și faptul că Moldova a ales traseul european, conlucrând intens cu Europa, având exporturi mai mari către Uniunea Europeană, aceasta nu înseamnă că Moldova nu ar putea să exporte și în Rusia sau să nu aibă relații strânse și prietenoase cu Rusia. Cu siguranță, va avea relații apropiate și prietenoase cu Rusia, pentru că o mare marte din populație se simte apropiată de acea țară.”
Europa Liberă: În 11 iulie urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. De când Moldova a aderat la Consiliul Europei, mereu i s-a cerut țării ca să fie aceste alegeri libere, corecte, democratice. O să aveți observatori pe care o să-i trimiteți aici, ca să monitorizeze acest scrutin parlamentar anticipat și cât de mult contează ca aceste alegeri să fie libere și corecte?
Floris van Eijk: „Noi, cu certitudine, vom trimite observatori, vor fi doi olandezi membri ai Parlamentului European, care vor veni să monitorizeze alegerile, vom participa și în cadrul Misiunii de observare a alegerilor OSCE. Eu însumi voi observa alegerile împreună cu colegii de la ambasada Regatului Țărilor de Jos la Chișinău și, de asemenea, vom finanța misiunile de observatori ale societății civile, pentru că, într-adevăr, este important ca aceste alegeri să fie monitorizate.
Dar faptul ca aceste alegeri să fie libere și oneste nu este pentru donatori, nici pentru comunitatea internațională, ci pentru poporul moldav, care are dreptul să-și aleagă guvernul, să facă o alegere liberă a acelora care vor conduce țara și această alegere trebuie să fie respectată. Iar unicul mod de respectare a acestei alegeri este asigurarea unui proces adecvat, să nu existe forțe care să le manipuleze, inclusiv interese economice care să afecteze interesele dintre cetățeni și guvern.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb dacă pentru partenerii externi ai R. Moldova contează dacă la guvernare ajung partidele de dreapta sau partidele care au viziuni de stânga?
Floris van Eijk: „Evident, noi nu avem preferințe politice, le revine cetățenilor Moldovei să-și aleagă partidele și politicienii în care au încredere, pe care îi agreează datorită programului acestora. Iar noi optăm ca poporul moldav să aleagă politicieni onești, care pun mai presus interesele acestei țări decât interesele lor personale, interesele lor de business sau de alt gen. Sperăm că ei vor alege partide care vor fortifica statul de drept, vor respecta drepturile omului și vor dezvolta economia țării împreună cu cetățenii moldoveni.”
Europa Liberă: Despre propagandă și dezinformare ați reușit să vă faceți o părere, totuși, ce se întâmplă? Mai ales în timpul campaniilor electorale?
Floris van Eijk: „Da, există multe știri false, din păcate și nu doar în Republica Moldova, fiind o tendință în întreaga lume, și aceasta derivă, parțial, din faptul că multe rețele sociale și WhatsApp sunt disponibile pretutindeni, dar nimeni nu controlează, nu monitorizează acest lucru. Facebook nu are un consiliu de cenzori, dar nu doar acesta e motivul. Mass-media tradițională este influențată de actori din afară în vederea propagării știrilor false. Cred că autoritățile pot contribui în acest sens, monitorizând și contracarând știrile false, pedepsindu-i pe aceia care le răspândesc în mod deliberat, dar ar trebui să-i instruim și pe cetățenii noștri care consumă aceste informații ca întotdeauna să verifice sursa, să o verifice dublu pentru a se asigura de fiabilitatea sursei, a vedea ce stă la baza acesteia, să distingă cine are interesul să publice astfel de știri. Acest lucru este, de asemenea, foarte important.
Aceasta nu este o provocare doar în Moldova. Și la baștina mea, în Țările de Jos, observăm că unii oameni sunt influențați de știrile false, lor le este mai greu să le identifice. Prin urmare, ei au nevoie de instruire, să știe cum să abordeze rețelele sociale și cum să distingă un jurnalism de calitate de unul de calitate proastă. Dar este adevărat faptul că mediul pentru un jurnalism de calitate în Moldova nu este adecvat, piața mediatică fiind destul de mică, ceea ce nu prea îți permite să câștigi bani din jurnalismul de calitate. În același timp, observăm că instituțiile mass-media existente sunt supuse presiunii politice în scopul difuzării acestor știri false sau prezentării știrilor într-un mod care nu este independent. Iată de ce noi trebuie să sprijinim instituțiile media care fac un jurnalism de calitate să supraviețuiască, să nu dispară, în caz contrar aceasta ar fi o pierdere majoră.”
Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., care ar trebui să fie abordarea autorităților statului în privința luptei cu dezinformarea, cu propaganda și, totodată, care ar trebui să fie rolul mass-media în acest context?
Floris van Eijk: „Cred că ambele au un rol, inclusiv autoritățile, și sper că-și vor îndeplini acest rol în campania pentru alegerile parlamentare care urmează, ele trebuie să fie mai active în contracararea știrilor false și, în special, a discursurilor instigatoare de ură împotriva partidelor și candidaților, să investigheze cine se află în spatele acestora și să-i pedepsească, astfel încât să-i oprească și să-i descurajeze pe alții să nu facă acest lucru. Iar rolul mass-media este, bineînțeles, de a prezenta informații într-un mod independent și etic. Unele dintre instituțiile mass-media de calitate o fac cu mare diligență, dar sunt și instituții care încă nu o fac, după părerea mea.”
Europa Liberă: Dacă tot ați amintit despre discursul de ură, ce sfat ați avea, totuși, pentru politicieni, ca să nu folosească acest discurs de ură, preponderent, în campaniile electorale?
Floris van Eijk: „Nu am un mesaj pentru politicieni, în schimb am un mesaj pentru cetățeni: gândiți-vă foarte bine la ceea ce este important pentru voi, pentru viitorul vostru! Cred că corupția ar trebui să fie un subiect important, pentru că aceasta reprezintă un pericol major pentru dezvoltarea țării. Observăm că unii politicienii au un interes să devieze discuțiile de la acest subiect, de la schemele criminale etc. și vorbesc despre alte lucruri. Dar cred că cetățenii din Moldova nu se vor lăsa păcăliți. Bine, nu toți, dar sunt politicieni care preferă să devieze discuțiile de la tema corupției și a schemelor criminale. Noi știm acest lucru.”
Europa Liberă: De-a lungul timpului, chiar în acest an se fac 30 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, deseori s-a vorbit că în R. Moldova lipsește voința politică ca să ducă la capăt reformele pe care le-a început și uneori chiar se spune că reformele sunt mai degrabă mimate. Cât de mult pierde țara care întârzie cu reformele și țara care nu are o justiție reformată?
Floris van Eijk: „Cred că avem mai multe aspecte aici. În primul rând, au fost politicieni care s-au prefăcut că au promovat reforme. Dar, pe de o parte, au fost și reforme realizate cu succes, putem menționa reforma Băncii Naționale, care este cu adevărat independentă în prezent, acest fapt fiind foarte important. Și, pe de altă parte, sunt domenii în care reformele nu au fost realizate încă, cum ar fi sectorul justiției, unde corupția se află încă la un nivel destul de ridicat.
Sunt domenii în care reformele nu au fost realizate încă...
Situația trebuie să se schimbe, pentru că este în interesul R. Moldova să facă aceste schimbări, să ducă la bun sfârșit reforma din sectorul justiției, astfel încât să fie eradicată corupția, dar, din câte am înțeles, este dificil de realizat, pentru că există interes direct împotriva efectuării acestor reforme. În același timp, Moldova, după cum ați menționat și Dvs., este o țară tânără, cu 30 de ani la activ. Prin urmare, instituțiile nu sunt suficient de puternice ca să compenseze acțiunile altor instituții. Posibil, ar trebui să avem răbdare și să fortificăm aceste instituții. Aspectul pozitiv este că în toate instituțiile sunt oameni de treabă, oameni onești, care realmente vor să facă schimbarea.”
Europa Liberă: Dar ce reacție ați avut Dvs. când ați aflat că dintr-o țară atât de săracă ca și R. Moldova a dispărut un miliard?
Floris van Eijk: „Acest furt a arătat cât de capturat era statul de interesele criminale la acel moment și, într-o anumită măsură, unele dintre aceste interese criminale mai planează și acum asupra instituțiilor, fapt ce ne îngrijorează, dar acest efect trebuie eradicat, iar singura cale de realizare a acestui deziderat este implicarea cetățenilor, conștientizând ce se întâmplă și votând conștient, asigurând faptul că situația nu este acceptabilă, atunci când instituțiile de stat sunt preluate de interese criminale.”
Europa Liberă: Dar ați înțeles de ce justiția tărăgănează atât de mult ca să-i ducă pe banca acuzaților pe făptași? Au trecut șapte ani!
Floris van Eijk: „Este o întrebare pe care mi-o pun și eu frecvent, încă nu am un răspuns clar, dar cred că ne putem imagina care este răspunsul.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim și despre cooperarea moldo-olandeză, sunt peste 20 de acorduri bilaterale semnate de aceste două țări, ce s-a reușit să se realizeze în baza acestor acorduri, astfel încât să vorbiți cu mândrie despre proiecte și investiții?
Floris van Eijk: „Relația cu Republica Moldova este destul de amplă, din perspectiva cooperării economice, politice și cu societatea civilă, care depinde în mare măsură de voința politică a ambelor părți, de oportunitățile care apar, pe care noi, în poziția de ambasadă, încercăm să le valorificăm. Noi conlucrăm, de exemplu, în vederea promovării exporturilor de fructe din Moldova către Uniunea Europeană. Avem proiecte de asistență tehnică în acest domeniu, dar conlucrăm activ și cu Banca Națională a Moldovei, cu Ministerul Finanțelor al RM în vederea îmbunătățirii procesului de supraveghere a sectorului bancar. Voi aduce un exemplu: noi sprijinim organizațiile societății civile, încercăm să ameliorăm respectarea drepturilor omului în această țară pentru minoritățile etnice, femei, comunitatea LGBT etc. Realmente, este o panoramă largă de activități. Consider că există mulți specialiști de calificare înaltă în Republica Moldova care au idei frumoase, iar in contextul acestor noi idei întotdeauna există oportunități de consolidare a relațiilor bilaterale.”
Europa Liberă: Olanda a făcut și câteva investiții în R. Moldova. Cât de prietenos găsiți mediul nostru pentru cei care vor să-și aducă afacerile în R. Moldova?
Floris van Eijk: „Observ unele oportunități, dar văd și anumite pericole. Printre oportunități aș menționa, evident, forța de muncă, pentru că moldovenii sunt harnici, sunt relativ bine instruiți, sunt creativi, sunt diverși datorită profilului lingvistic diferit etc.
Din cauza corupției care există în justiție, nu întotdeauna se întâmplă așa...
Consider că și climă este favorabilă, există multe oportunități în sectorul agricol, soluri fertile, dar sectorul justiției este cea mai mare amenințare. În cazul în care o companie străină mare intenționează să facă investii de anvergură în R. Moldova, ea trebuie să fie sigură că în cazul apariției unui conflict fie cu o altă companie, fie cu statul, va exista un judecător independent care va gestiona cauza într-o manieră justă și transparentă. Dar, spre regret, din cauza corupției care există în justiție, nu întotdeauna se întâmplă așa. Astfel, potențialele companii străine care ar putea investi aici, cunoscând situația, fac un pas înapoi și se abțin din cauza acestor preocupări.”
Europa Liberă: Dar care din investițiile olandeze aduse în Moldova vi se par de succes?
Floris van Eijk: „Bineînțeles, avem exemplul investițiilor realizate de Danube Logistics, o companie olandeză care a fost preluată recent de BERD. Dar acesta este un exemplu potrivit de dispută cu o altă companie, care nu a fost examinat într-un mod eficient și transparent, fapt ce ar putea afecta viitoarele investiții în Moldova.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre respectărea drepturilor omului. Ce parere aveti, se respectă ele in Republica Moldova? Si daca da, ati putea sa ne spuneti daca ele sunt respectate sau mai sunt și carențe?
Floris van Eijk: „Ceea ce observăm e faptul că Guvernul R. Moldova este, în linii mari, în favoarea promovării și protejării drepturilor omului. Consider că cunoașterea drepturilor omului a evoluat semnificativ în ultimii câțiva ani. Dar, ca și în alte țări, nu contează ce zici, contează ceea ce faci. Consider că, în general, situația ce ține de respectarea drepturilor omului s-a ameliorat într-o oarecare măsură. De exemplu, percepția privind comunitatea LGBTI s-a ameliorat puțin. Dar, totuși, există multe cazuri de discriminare, multe crime bazate pe ură, care nu sunt întotdeauna condamnate într-un mod eficient. De exemplu, mă refer la crimele bazate pe ură. Prin urmare, mai sunt multe de făcut în această privință. Dar, pe de altă parte, avem, de exemplu, generația mai tânără, care este mai sensibilă, puțin mai deschisă și mai respectuoasă față de diversitatea sexuală în acest caz. Același lucru se referă la drepturile femeilor, de exemplu, politicile Guvernului orientate spre prevenirea și stoparea violenței sexuale împotriva femeilor și a violenței în familie. Guvernul a întreprins un șir de măsuri importante și a alocat resurse în acest sens. Însă, deocamdată, Parlamentul încă nu a ratificat Convenția de la Istanbul, care ar fi un instrument esențial de consolidare a tuturor acestor eforturi ale Guvernului pentru garantarea siguranței femeilor și protejarea lor împotriva acestor tipuri de violențe. Consider că diversitatea reprezintă un alt aspect interesant în raport cu Republica Moldova, care este o țară a minorităților etnice. Fiecare este un reprezentant al unei minorități fie din cauza limbii pe care o vorbește sau a istoriei migrației, fie din cauza apartenenței etnice, din cauza orientării sexuale, poate că au anumite nevoie speciale care diferă din anumite motive, însă fiecare face parte dintr-o minoritate. Prin urmare, consider că într-o țară atât de diversă este mai ușor de înțeles din ce cauză este important ca, de exemplu, un discurs de ură și crimele bazate pe ură să fie abordate corect, și ca toți să fim respectuoși față de alți cetățeni, chiar dacă aceștia gândesc diferit sau acționează în mod diferit. Acest lucru este cu adevărat important, chiar dacă nu toți politicienii ne dau un exemplu bun în acest sens, anume din acest motiv e nevoie să combatem discursul de ură.”
Europa Liberă: În R. Moldova este o mare problemă, pentru că, iată, și la trei decenii de la proclamarea independenței, nu s-a reușit rezolvarea problemei transnistrene, se caută o soluție, chiar și în cadrul formatului de negocieri 5+2 – cât de mult sunteți Dvs. preocupat de identificarea unei soluții pentru criza transnistreană și ce perspectivă credeți că are, totuși, rezolvarea acestui conflict?
Floris van Eijk: „Evident, e mai ușor de zis decât de făcut, dar trebuie găsită o soluție pentru conflictul transnistrean, bineînțeles, cu respectarea deplină a suveranității R. Moldova, dar, în același timp, este important de găsit o soluție susținută de toate părțile implicate, care să abordeze preocupările legitime ale locuitorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru. Dar sunt încrezător de faptul că în cazul în care pe malul drept al râului Nistru Guvernul ar acționa în direcția reformei sectorului de justiție, demonstrând o respectare mai adecvată a drepturilor omului, acest fapt va crea mai multă încredere pentru acei care locuiesc pe malul stâng, generând o soluție susținută de toate părțile implicate. Și, evident, noi urmărim evoluțiile, în calitate de membru al UE, UE fiind parte a acestui format 5+2, noi susținem acest mecanism și sperăm că el ne va conduce spre rezultatele scontate.”
Europa Liberă: Pentru că ați reușit să cunoașteți bine realitățile din R. Moldova, pentru că ați reușit să vedeți și lucrurile bune, și mai puțin bune, cum vedeți viitorul R. Moldova?
Floris van Eijk: „Eu cred că, potențial, viitorul este luminos, dat fiind faptul că Moldova dispune de toate condițiile pentru a-l realiza: are o poziție strategică, o populație diversă și soluri foarte fertile.
Prin urmare, realizând anumite reforme și având o bună guvernare, sunt încrezător că acest fapt va atrage investiții, iar moldovenii vor observa oportunitățile disponibile acasă și nu vor mai fi la fel de interesați să plece în Europa de Vest sau în Rusia.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că are importanță și poziția strategică, de aceea vă provoc să răspundeți la o întrebare: vă este clar sub care umbrelă Moldova își asigură securitatea?
Floris van Eijk: „Aceasta este, cu siguranță, o prerogativă a Guvernului RM, dar, din nou, consider că… am să spun în felul următor: Moldova se află la frontiera UE și, în mod tradițional, are relații strânse cu Rusia și cu alte foste republici sovietice, iar acestea sunt niște oportunități. Pentru că Moldova are acces la piață liberă europeană, dar, în același timp, se bucură de relații comerciale foarte intense cu fostele republici sovietice. Consider că este foarte important ca Moldova să continue dezvoltarea acestor relații și nu cred că este cazul să se facă vreo alegere în această privință.”
