Uniunea Europeană a anunțat săptămâna aceasta un ajutor de 600 de milioane de euro pentru R. Moldova pentru relansarea economică pe fondul depășirii pandemiei de COVID-19. Autoritățile de la Bruxelles au subliniat că Moldova e prima țară ne-membră ajutată în acest fel – iar un emisar european a „binecuvântat” vineri la Chișinău asistența în prezența președintei Maia Sandu.
Dat fiind că Moldova se pregătește de alegeri anticipate, declanșate, în plus, prin proceduri controversate, gestul european nu a avut cum să nu capete conotații electorale – fiind interpretat diferit de principalii actori politici.
Șefa statului și oficiala Comisiei Europene au enumerat azi într-o conferința la Chișinău cinci domenii în care se vor cheltui banii – cei mai mulți pe infrastructură (230 mln. Euro) și, la fel de mulți, pe transparentizarea gestiunii banilor publici (220 mln. Euro).
Întrebată de condiționalități, Katarína Mathernová (director general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere) a declarat:
„O condiție esențială este existența unui guvern și a unui parlament orientate pe reforme”.
Socialiștii, pe de altă parte, au ales momentul pentru a lansa o acuzație nouă în raport cu oponenții lor de pe dreapta pro-europeană. Ar negocia cu partenerii din străinătate lichidarea raioanelor și majorarea vârstei de pensionare. Așa sună pe scurt acuzația, iar cel care a lansat-o primul a fost liderul socialiștilor, Igor Dodon:
„Eu salut orice suport acordat R. Moldova. Sunt doar câteva întrebări principiale: în ce condiții? Pentru că dacă se va da în condiții cu unele criterii politice că statul trebuie să majoreze vârsta de pensionare sau că statul trebuie să lichideze raioanele – eu cred că noi nu avem nevoie de astfel de condiționalități”.
Avem informația, destul de negativă, că se poartă discuții cu partenerii din afara țării în ceea ce ține de unele modificări prea importante pentru țară
Ulterior, un alt socialist, Vlad Batrîncea, a întărit ideea într-o conferință, odată cu lansarea unei pretinse invitații către oponenții politici, să semneze un angajament că nu vor vota după alegeri astfel de legi. Iată, însă, cum a descris socialistul contextul: „De aceea că avem informația, destul de negativă, că se poartă discuții cu partenerii din afara țării în ceea ce ține de unele modificări prea importante pentru țară, ... în ceea ce ține de vârsta de pensionare, de majorarea acestei vârste, cunoaștem bine că concurenții noștri, astăzi au făcut anumite angajamente legate cu o eventuală viitoare reformă administrativ-teritorială.”
Observatorii de presă remarcă, însă, că pachetul financiar nu ar avea nimic cu cele două teme, iar faptul că socialiștii le invocă acum ar avea legătură doar cu intenția lor de a lansa o nouă temă de campanie. De această părere este, bunăoară, Valeriu Pașa, expertul comunității WatchDog de la Chișinău:
„Ei s-au focusat pe încadrarea acestui eveniment în logica campaniei pe care o duc ei, o campanie bazată pe sperietori și conspirații, că urmează nu știu care reforme anti-sociale, anti-populare, inclusiv această sperietoare cu lichidarea raioanelor face parte din acest spectru – deci încă o acțiune încadrată în tipologia Fake news.”
Igor Dodon, pe de altă parte, în același vlog de azi de pe internet, a atras atenția asupra unei coincidențe problematice, la părerea sa, a lansării pachetului european odată cu campania moldoveană, reluând și o pretenție mai veche a actorilor de pe spectrul său politic la adresa UE - cea că ar fi închis ochii la furtul bancar în 2014:
“ De ce acum, în plină campanie electorală? Și văd că vorbesc despre reforma justiției. Păi, stimați parteneri europenei, în perioada 2010-2015 ați acordat zeci, dacă nu sute de milioane de euro pentru reforma justiției. În perioada aceea s-a furat miliardul și s-a concesionat aeroportul. Acum ce referă a justiției vreți să faceți?”, a declarat el în vlogul său de azi de pe internet”
O altă competitoare, Mariana Durleșteanu, cea care fusese propusă nu demult de socialiști la funcția de prim-ministru, iar acum s-a lansat în cursă cu un partid mai puțin cunoscut, a ținut să puncteze într-o apariție mediatică că Maia Sandu nu ar avea vreun merit pentru primirea pachetului, ceea ce ar susține ideea că dânsa și l-ar fi atribuit, dar nu ar fi corect.
Ceea ce șefa statului a ținut să precizeze, odată cu explicațiile despre condiționalități, e că gradul de asimilare a banilor va depinde de efortul instituțiilor moldovene, în particular în domeniul luptei cu corupția și investigarea fraudei din 2014:
„Ca să putem să beneficiem de această asistență, e nevoie de eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor statului. În cazul investigării furtului miliardului, e nevoie de aportul concret al procuraturii generale și, mai departe, a întregului sistem judecătoresc.”
Procuratura de la Chișinău și-a retras cu puțin timp în urmă învinuirile față de Veaceslav Platon - unul din puținii condamnați pe o cauză legată anterior de procurori cu furtul bancar. Evenimentul, ar putea spune unii, se constituie într-o altă coincidență nefericită cu lansarea pachetului financiar european, dar de data aceasta din perspectiva președintei Sandu.
