Unii experți sugerează că ar fi necesară doar egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, fiindcă acum femeile ies la pensie la 61 de ani, iar bărbații la 65, alții insistă că trebuie crescută treptat această vârstă la ambele genuri, dar totul corelat cu speranța de viață.
Potrivit statisticilor, în România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbaţi şi de 79,6 de ani pentru femei, mult în urma UE unde în medie speranța de viață a femeilor este de 83,7 de ani, iar a bărbaţilor de 78,2 ani.
Cert este că lucrurile se vor complica mai ales din 2032, când vor începe să iasă la pensie așa zișii decreței, adică cei născuți imediat după 1966, când regimul Ceaușescu a interzis avorturile. E generația cea mai numeroasă, iar un calcul făcut recent de Ziarul Financiar, arată că cineva care va avea în 2035 un salariu de 1000 de euro, se va putea aștepta la o pensie de 300 de euro.
Altfel spus, pensia de la stat va reprezenta o rată de înlocuire de circa 30% în viitor, față de timpul prezent când este de 40%. La cei 300 de euro se mai pot adăuga cel mult 150 de euro din Pilonul al II lea, pentru cei care au contribuit la această formă privată.
Dar de ce trebuie mărită vârsta de pensionare?
În primul rând pentru că numărul pensionarilor este aproape egal cu cel al salariaților. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică de la finele anului trecut, în România erau în medie 9 pensionari la 10 salariați. Practic, există 5,1 milioane de pensionari cu pensie medie de 1500 de lei, adică puțin peste 300 de euro. Situația este însă destul de dezechilibrată la nivelul țării, fiindcă în București, de pildă sunt 4 pensionari la 10 angajați, în vreme ce în Teleorman unde se află unul din polii sărăciei sunt 16 pensionari la 10 angajați. În ce privește veniturile, cele mai mari pensii sunt în județul Hunedoara, cu o medie de 1932, iar cele mai mici în Botoșani, Giurgiu și Vrancea, cu medie de 1100. Diferența e de circa 200 de euro.
Ministrul pentru Proiectele Europene, Cristian Ghinea, insistă că e nevoie de o nouă lege a pensiilor pentru ca Planul de Redresare și Reziliență prin care România poate accesa de la UE până la 30 de miliarde de euro să fie acceptat la Bruxelles. Comisia Europeană apreciază că România are un sistem de pensii dezechilibrat şi nedrept și a recomandat mai demult schimbarea sistemului de pensii, dar este o condiție, după cum a explicat Ghinea. Potrivit ministrului, România se va concentra asupra creşterii voluntare a vârstei de pensionare, va modifica stagiul de cotizare, în senul că nu va mai fi unul fix, ci legat de numărul de ani munciți şi de tipul de profesie. Parlamentul de la București ar urma să adopte această nouă lege a pensiilor anul viitor.
Salariul minim în țările UE - februarie 2021
Guvernul s-a grăbit, în plus, să adopte la începutul acestei săptămâni proiectul de lege care reglementează condiţiile în care angajaţii îşi pot prelungi, la cerere, viaţă activă până la vârsta de 70 de ani. Ministra Muncii, Raluca Turcan a subliniat că „este vorba de opţiunea angajaţilor aflaţi în pragul pensionării şi nicidecum de obligativitatea ca aceştia să îşi continue activitatea la un loc de muncă”. Acest proiect este asumat de coaliţia de guvernare şi este un prim pas și face parte din reforma promise de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
