O decizie din 5 iunie a Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău era ceea ce lipsea unui butoi cu pulbere să se inflameze. Aparent, era vorba doar de un vot colectiv, luat de doar o instituție tehnică. Numai că cele cinci mâini din Comisia Electorală Centrală, ridicate peste capul externelor și al 100 de mii de oameni din diasporă, a pus întregul start al campaniei sub semnul revoltei.
Cine sunt cei cinci membri din Comisia Electorală care au fixat la 139 numărul de secții de votare în străinătate și de ce au ales ei să judece în loc de guvern dacă sunt sau nu bani suficienți pentru ele? Ce erori politice stau în spatele completării unei instituții publice cu oameni care numai de apolitici și independenți nu sunt luați? Și de ce o diferență aparent mică, între ceea ce s-a propus și ceea ce s-a votat în comisie, a adus mulți oameni și politicieni în stradă și în sălile de judecată? Putea fi conflictul prevestit și prevenit, cu puțină voință din partea celor care fac cozi acum în fața instanțelor?
Explicăm în acest episod al podcastului RELelectoral cu jurnalista Ziarului de Gardă, Victoria Borodin, autoarea unui articol despre membrii comisiei electorale, și cu experta anticorupție Mariana Kalughin, realizatoarea unui studiu al Transparency International Moldova, despre independența unei instituții ca cea în discuție.
***
Vă invit întâi de toate să reconstituim împreună evenimentele acestei săptămâni:
Deși toate păreau să prevestească un număr mai mare de secții de votare în diasporă în actualul scrutin, alegătorii moldoveni din străinătate au putut afla sâmbătă, 5 iunie, de la Comisia Electorală Centrală că tot ce se poate sunt cele 139 de secții care au funcționat la prezidențiale anul trecut. Nu 190, cât au propus externele. Nu 198, cât calculaseră că ar fi necesar partidele. Și nici măcar 162 – la câte se gândea inițial comisia. Decizia, care părea să nu ia în calcul un record absolut de înscrieri pe liste de alegători venite din diasporă - 110 de mii față de 60 de mii în scrutinul precedent - a provocat imediat un val de furie: președinta Maia Sandu i-a cerut în aceeași seară comisiei să-și schimbe decizia, în timp ce două partide, inclusiv unul loial președintei, au amenințat CEC-ul cu judecata și proteste. Protestele au și început a două zi, iar la ele s-au aliniat șase formațiuni – toate competitoare în cursă și toate ferm convinse că CEC-ul a judecat în favoarea unui jucător din cursă.
Un alt motiv de certuri între CEC și partide de-a lungul săptămânii a fost intenția comisiei de a deschide, în premieră, două secții de votare la Tighina și una la Corjova, localități din regiunea estică necontrolată de Chișinău. Platforma DA a mers în justiție, încercând să oblige comisia să renunțe, invocând și un avertisment al Serviciului de Informații și Securitate, care a spus că găsește riscantă ideea. Un alt proces a pornit în instanțe împotriva numărului decis de CEC pentru secțiile din străinătate, iar comisia, care a încercat să corecteze ea însăși situația, a reușit marți să suplimenteze secțiile, însă cu doar șapte, ceea ce nu oprește nici protestele, nici acțiunile din tribunale.
În afară de aceste dispute, dintre CEC pe de o parte și actorii politici pe de alta, săptămâna scoate la iveală și serioase certuri între comisie și externe sau premier, dar și tensiuni în interiorul comisiei - toate alimentate inclusiv de o lipsă de exactitate din lege atunci când se reglementează criteriile după care se stabilește rețeaua de secții.
Iar acum, un element esențial: pentru toate aceste decizii, în Comisia Electorală Centrală au votat, de fapt, cinci membri din nouă, în frunte cu secretarul ei, Maxim Lebedinschi, iar alții patru, inclusiv președintele Dorin Cimil, au fost împotrivă, dar insuficienți ca să determine o altă opțiune. Acuzația pe care și-a atras-o Lebedinschi în urma acestor voturi a fost că, profitând de raportul de forțe din comisie, ar fi încercat să limiteze, prin o astfel de măsură administrativă, rolul votului - de obicei, proeuropean - al diasporei și să-l mărească pe cel mai mult prorusesc din regiunea estică.
Chiar dacă Lebedinschi a ripostat, numind „populiste” ideile și acuzând „presiuni” din partea actorilor politici, la Procuratura Generală au ajuns și câteva plângeri, una invocând mai ales pretinse înțelegeri obscure între factori decizionali de la Chișinău și Tiraspol.
***
Vorbim acum cu Victoria Borodin, autoarea de la Ziarul de Gardă a unui articol apărut în duminica de după decizia declanșatoare de scandal la CEC și care a analizat trecutul și parcursul profesional al membrilor Comisiei Electorale Centrale.
Victoria Borodin: „După decizia de a nu majora numărul de secții de votare în străinătate, noi am vrut să vedem cine stă în spatele acestei decizii, dar, mai cu seamă, care sunt afinitățile politice din spatele acestora. Noi ne amintim foarte bine anul 2019, luna iulie, când a fost schimbată guvernarea, atunci au fost schimbați și trei membri ai Comisiei Electorale Centrale. Ne amintim majoritatea parlamentară formată din PSRM și Blocul ACUM, în care erau PAS și Platforma DA, fiecare din aceste trei entități și-au desemnat câte un membru în Comisia Electorală Centrală. Haideți să începem cu Maxim Lebedinschi. Dl Lebedinschi a fost propulsat în această funcție de către PSRM și are o legătură aparte cu PSRM-ul. D-lui a fost consilier municipal din partea PSRM. Atunci când dl Igor Dodon își exercita mandatul de președinte de țară, dl Lebedinschi a fost consilier pe domeniul juridic, el fiind avocat de profesie. Din postura de avocat, chiar l-a reprezentat pe dl Dodon în mai multe procese, fie în particular, fie în procese private. Să nu uităm că dl Lebedinschi este fratele unui deputat socialist, Adrian Lebedinschi, care, așa cum au demonstrat investigațiile jurnalistice, este un finanțator destul de bun în campaniile electorale pentru PSRM și fratele, apropo, al altui oficial, care se regăsește în structurile statului, Cornel Lebedinschi, care de curând a fost numit director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Deci, ne dăm bine seama că dl Lebedinschi are legături directe cu PSRM. Mai mult, chiar a recunoscut-o și el, după anumite acuzații ale dlui deputat Reniță, că a luat un împrumut de aproape un milion de lei de la Exclusiv Media, care îl are în calitate de fondator pe Corneliu Furculiță. Deci, legăturile cu PSRM, cred eu, sunt evidente.”
Europa Liberă: Ce cunoaștem despre ceilalți?
Victoria Borodin: „Bine, și Vadim Filipov...”
Europa Liberă: ...cel de-al doilea membru al CEC, care a optat pentru un număr mai mic de secții de votare decât ceruse Ministerul de Externe, de exemplu.
Victoria Borodin: „Da, să punctăm că inițiativa a venit din partea dlui Lebedinschi și a fost susținută de alți patru membri CEC, printre aceștia dl Filipov, care este fratele finului dlui Dodon, Lilian. Mai mult, tatăl celor doi, Grigore Filipov, este președintele raionului Dubăsari, el a fost ales în această funcție în urma alegerilor locale din 2019, candidând pe listele PSRM-ului. Între timp, dl Filipov a și fost suspendat din funcție, dar, apelând la instanțele de judecată, actul a fost declarat nul, se mai judecă el cu membrii consiliului de acolo. Dl Filipov - și el de profesie jurist - a reprezentat în 2017, după cum a constatat Ziarul de Gardă, baza de odihnă Sadovo, iar noi cunoaștem foarte bine că această bază de odihnă aparține apropiaților lui Igor Dodon. Mai mult, și dl Filipov a luat un împrumut de la Exclusiv Media de aproape 500 de mii de lei și în baza dezvăluirilor făcute de deputatul Reniță, Autoritatea Națională de Integritate chiar a inițiat un control al averii acestui membru al CEC.”
Europa Liberă: Am mai găsit un membru al CEC cu afinități adânci, aș putea spune, cu politicienii din PSRM.
Sunt niște relații vizibile de rudenie, de reprezentanță...
Victoria Borodin: „Da, sunt niște relații vizibile de rudenie, de reprezentanță, de luare de împrumuturi de la firmele colegilor, au relații.”
Europa Liberă: Ce-i cu al treilea membru CEC care a avut aceeași opțiune?
Victoria Borodin: „Dl Veaceslav Agrigoroaie, care a susținut inițiativa de a deschide doar 139 de secții de votare în străinătate în prima instanță, în prima decizie, pentru că ea a fost schimbată ulterior, are mai mult relații cu Partidul Democrat. Și când spun Partidul Democrat, nu mă refer la Partidul Democrat de acum, dar la cel cu oamenii din trecut, atunci când la conducerea acestei formațiuni era Vladimir Plahotniuc. În 2010, fostul deputat democrat Sergiu Sîrbu a fondat Centrul pentru Investigații Juridice și Apărarea Dreptului Omului. Iată timp de șase ani calitatea de vicepreședinte al acestui centru a avut-o dl Agrigoroaie. Mai mult, el a fost și asistentul dlui Sîrbu, dar și consilierul lui Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, atunci când deținea funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Sunt vizibile și aici relațiile, dar, repet, sunt niște afinități cu Partidul Democrat din trecut, nu din prezent.”
Europa Liberă: Și cel de-al patrulea?
Victoria Borodin: „Andrei Volentir, devenit secretar al Comisiei Electorale Centrale în 2011, după ce anterior ocupase, timp de un an, funcția de șef al Secției Informare Legislativă din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Dacă ne amintim bine anul 2011, atunci președinte al Legislativului era Marian Lupu, care a deținut în acea perioadă și funcția de președinte interimar de țară. E un democrat. Mai mult, în 2016, dl Volentir a fost propulsat în calitate de membru al CEC de către PDM, direct. Am scris în articolul meu și despre faptul că dl Volentir s-a regăsit în componența membrilor CEC, care în 2018 a luat act de hotărârea Judecătoriei Chișinău privind anularea alegerilor municipale. Doi din membrii Comisiei Electorale Centrale, Sergiu Gurduza și Vladimir Șarban, s-au opus, au zis: „Haideți să mai analizăm să mai solicităm o explicație din partea judecătoarei Berdilo vizavi de acea hotărâre”. Bun, și ajungem la cel de-al cincilea membru CEC, care a decis asupra nemajorării numărului secțiilor de votare pentru diaspora.”
Europa Liberă: Da, e vorba de dl Gafton. Uite, în raport cu dl Gafton în spațiul public cumva s-a strecurat un fel de nedumerire, de ce dl Gafton a avut această opțiune. Ce ai descoperit tu, cercetându-i dosarul?
Victoria Borodin: „Că dl Gafton a activat în cadrul Procuraturii Chișinău și în cadrul Procuraturii Generale, dar - atenție! - din 2015 până în 2017 dlui a fost consultant al fracțiunii Partidului Democrat din Parlament, după care a fost ales membru al Comisiei Electorale Centrale.”
Europa Liberă: Ce avem, Victoria, până acum? Avem cinci membri ai Comisiei Electorale Centrale, trei cu foste afinități, poate nu absolut vizibile, unii mai vizibile, alții mai puțin vizibile, cu Partidul Democrat și doi cu afinități directe aproape cu Partidul Socialiștilor.
Victoria Borodin: „Da, da, cu Partidul Socialiștilor. În privința dlui Gafton, știm că a fost propus la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale de către foști deputați liberal-democrați, dar asta s-a întâmplat atunci când ei trecuseră în tabăra democrată să susțină acea majoritate parlamentară.”
Europa Liberă: După ce a apărut articolul tău, ai avut reacții?
Reacții au fost din partea cititorilor...
Victoria Borodin: „Reacții au fost din partea cititorilor. La Frankfurt, chiar în acea zi, ziua de duminică, moldovenii au organizat o acțiune de protest, cerând deschiderea mai multor secții de votare. Trebuie să recunosc că am fost plăcut surprinsă când unul din protestatari a spus că a citit în ziare că doi din cei cinci membri ai CEC-ului care au votat pentru asta au afinități cu Partidul Socialiștilor și alți trei ar avea afinități cu Partidul Democrat. Atunci mi-am dat seama că, de fapt, acel bărbat a citit articolul meu.”
Europa Liberă: Și ți-ai dat seama că ți-au făcut jobul tău de jurnalist în această chestiune?
Victoria Borodin: „Da, da, pentru că este un subiect important în aceste timpuri și, până la urmă, cetățenii trebuie să fie informați corespunzător, să furnizăm cetățenilor informația de care au nevoie, dedesubturile evenimentelor care se întâmplă.”
* * *
În Comisia Electorală Centrală sunt, așadar, nouă membri: unul desemnat de către președintele țării, iar ceilalți opt de către Parlament. În 2019, după cunoscuta declarație de „stat capturat”, CEC-ul, fiind una din instituțiile pretins capturate, și-a schimbat trei din nouă membri, ajungând atunci în comisie atât Dorin Cimil, actualul președinte, cât și Maxim Lebedinschi, secretarul ei. Unul era alegerea PSRM-ului, iar altul fusese preferat de PAS. Într-un raport dat publicității în octombrie 2020, Transparency International Moldova constata, însă, că instituția nu a scăpat de imaginea anterioară, de o instituție publică, dar „atașată politic”. Iar prezidențialele de anul trecut au făcut-o pe Maia Sandu, atunci candidată, acum deja președintă, să regrete public propria alegere.
După scandalul de acum, am discutat despre motivele problemelor de credibilitate cu care se confruntă, iar și iar, Comisia Electorală Centrală cu autoarea studiului Transparency International, Mariana Kalughin.
Mariana Kalughin: „În 2014, după o metodologie elaborată de către Transparency International am făcut o cercetare referitoare la Sistemul Național de Integritate. Există câteva autorități de bază în oricare stat care au menirea și atribuții, misiunea, dar și responsabilitatea de a asigura integritatea în serviciul public, însă nu numai, acestea fiind: Legislativul, Guvernul, judiciarul, sectorul public, Poliția, Comisia Electorală Centrală, Ombudsmanul, dar și Cutea de Conturi, agențiile anticorupție, partidele politice, mass-media, societatea civilă, sectorul privat. Evident, în 2019 am vrut să repetăm acest exercițiu pentru Comisia Electorală Centrală, tocmai pentru că eram într-un exercițiu electoral, eram în ajunul prezidențialelor și a fost important să vedem dacă a evoluat sau a involuat organul de management electoral din țară.”
Europa Liberă: Ceea ce ați spus în studiu atunci, de fapt, explică ceea ce s-a întâmplat acum cu acest scandal cu secțiile de votare, nu?
Aceste criterii trebuie să fie regândite...
Mariana Kalughin: „Una din recomandări a fost tocmai să fie revăzut cum se ia decizia în privința numărului de secții de votare care trebuie să fie constituite atât în regiunea din stânga Nistrului, cât și în diasporă, pentru că dacă de fiecare dată aceste decizii sunt contestate, practic, și de către jucătorii politici, și de cetățeni, și chiar și unii membri ai Comisiei Electorale Centrale se disociază acestei decizii, atunci, evident, aceste criterii trebuie să fie regândite, pentru că oricât de mult și-a dorit legiuitorul, însă acele criterii atât pentru o zonă, cât și pentru alta, totuși rămân unele incerte. Dacă avem, de exemplu, niște date statistice foarte clare referitoare la numărul de alegători care au votat în alegerile precedente, atunci în ceea ce privește statisticile privind persoanele care se află în afara țării sunt mai puțin certe, pentru că o bună parte a cetățenilor pleacă având asupra lor acte de identitate, inclusiv de călătorie a României, pentru că dețin dubla cetățenie o bună parte a lor și atunci, evident, nu avem decât niște date despre cele obținute oficial, cele care au fost declarate oficial de către cetățeni, însă, de obicei, aceștia sunt cetățeni care chiar pleacă încolo pentru un trai permanent și declară acest lucru oficial, și avem aceste date statistice. Nici înregistrarea prealabilă, cu părere de rău, nu este un instrument foarte, foarte cert. În primul rând, ca orice instrument electronic, el poate fi manipulat, pentru că există și programe care pot, bunăoară, să-ți permită să schimbi IP adresa. Asta înseamnă că, eventual, poți să influențezi, dacă îți pui acest scop, poți să influențezi asupra statisticilor oferite de către acest modul de înregistrare prealabilă, iar Comisia Electorală Centrală nu are capacități suficiente și atunci nu sunt sigură dacă trebuie să fie dotată cu niște capacități suplimentare pentru a verifica autenticitatea fiecărei înregistrări. Și atunci, tocmai a venit cazul și sper că următorul legislativ nu va lăsa pe ultima sută de metri aceste probleme, ci îndată cum începe mandatul ar trebui să regândească acest sistem astfel încât toată lumea să fie împăcată.”
Europa Liberă: Ai mai spus un lucru care mie mi se pare și mai important, pentru că de acolo cumva pornesc toate. Ați spus în acel studiu că felul cum se construiește comisia, în general, nu poate să lase prea multă încredere.
Nici înregistrarea prealabilă nu este un instrument foarte cert. Ca orice instrument electronic, el poate fi manipulat...
Mariana Kalughin: „Da, este defectul tuturor autorităților în care numirile sunt efectuate de către politic, de către Parlament, pentru că el este emanația politicului și, din păcate, spuneam că unul din pilonii Sistemului Național de Integritate sunt partidele politice și, din păcate, în toate cercetările, inclusiv în sondajele de opinie vedem că partidele politice se bucură de cea mai scăzută încredere și, efectiv, are loc acest transfer de imagine de la politic spre oamenii numiți în funcție ai Comisiei Electorale Centrale, însă aceștia tocmai sunt oamenii care sunt propuși, desemnați de către partidele politice care fac parte din Parlament, dar și de către președintele țării. Și evident că acest lucru nu poate să nu-i afecteze. Ei, așa cum spuneați, din păcate, Comisia Electorală Centrală este privită ca o anexă politică și nu mai mult, oricât de mult încearcă să se profesionalizeze. Lumea a abordat în diferite feluri modul în care își construiește organul managementul electoral. Eventual, pentru prima perioadă după independență încoace, era bine ca partidele politice să fie cele care decid asupra componenței comisiei, însă deja am acumulat experiențe bune, proaste, le avem și deja fără falsă modestie putem să considerăm că cunoaștem și știm și poate e cazul ca să organizăm modul de constituire a organului electoral pe niște criterii profesioniste, eventual urmare a unui concurs public și care ar da și credibilitate organului, dar și ar salva membrii comisiei, dacă va fi un organ colegial, de această moștenire și de acest sentiment aprioric de loialitate față de partidele politice care i-au numit în funcție. Acesta ar fi un pas înainte. Foarte multe partide în campania electorală spun că neapărat vor schimba ceva, însă n-o fac. Din păcate, niciuna din legislaturi nu a dezbătut serios vreun proiect de acest fel.”
Europa Liberă: În 2019, odată cu declarația de stat capturat a fost declarată capturată și Comisia Electorală Centrală și s-au produs niște schimbări acolo, dar comisia nici în acest scrutin...
Mariana Kalughin: „Nu au avut mai multă încredere. Mie mi se pare că cu politicienii ceva se întâmplă. Deci, în momentul în care obțin puterea, parcă se profesionalizează și parcă ar avea un scop să obțină putere încontinuu și atunci tocmai asta le încurcă să judece calm și să judece rațional. Puterea pentru ei devine un scop în sine și încearcă s-o mențină prin toate mijloacele, prin toate instrumentele de care dispun, se consolează cu gândul că fac mai bine poporului, însă până la urmă tocmai prin faptul că nu revin asupra unor chestiuni pe care le-au resimțit atunci când aveau și jucau doar din această postură a cetățenilor tocmai dăunează. Deci, asta ar însemna pentru Parlament, eventual, și pentru partidele politice care sunt în Parlament să renunțe la putere și evident că acest lucru poate fi făcut numai de către jucători foarte puternici, foarte bine intenționați și pentru care o eventuală inaccedere în Parlament nu constituie o catastrofă existențială. Aceștia trebuie să fie niște oameni împliniți, pentru care interesul public cu adevărat contează, ceea ce ar însemna că au mai puține interese private. Deci, aceștia trebuie să fie niște oameni împliniți, onești, raționali. Și, din păcate, nu sunt sigură că avem o astfel de clasă politică, pentru că foarte multe lucruri auzi în campania electorală și vezi cum se deturnează și cum se răstoarnă, practic, acest mesaj atunci când oamenii au obținut mandatul, iar la sfârșit de mandat e fantasmagoric să vezi cum evoluează lucrurile.”
Trebuie să fie niște oameni împliniți, pentru care interesul public cu adevărat contează...
Europa Liberă: Deci, trebuie să spunem, dna Kalughin, că cei care s-au așteptat ca această comisie să înceapă să funcționeze altfel, nu trebuiau să aibă aceste așteptări, pentru că nimic în felul de a numi membrii acestei comisii nu s-a schimbat?
Mariana Kalughin: „Nu s-a schimbat. Dacă vreți, exact, într-adevăr, oamenii contează, însă și mai mult contează condițiile în care lucrează oamenii și atunci dacă vrei să schimbi felul în care oamenii o să judece aflându-se în funcții trebuie să le dai mai multă siguranță mandatelor și trebuie totuși să-i numești după anumite criterii, inclusiv experiențe, trecut, background profesionist în domeniul pe care îl administrează.”
Europa Liberă: Cauza trebuie căutată nu în Comisia Electorală Centrală, dar, întâi de toate, în Legislativ, iar acum pentru că suntem în toiul alegerii unui nou Legislativ, avem motive de optimism.
Mariana Kalughin: „Da, da, ca de fiecare dată, în pofida tuturor eșecurilor și nereușitelor, exercițiul electoral trebuie să fie privit ca unul care poate să aducă schimbarea, iar alegătorii trebuie să depună eforturi, diligență pentru ca să decidă pentru cine votează și să voteze, și apoi să urmărească dacă politicienii își îndeplinesc promisiunile.”