Linkuri accesibilitate

Maia Sandu critică drept „formală și insuficientă” decizia CEC privind noi secții de votare peste hotare


„O bătaie de joc! Trebuie de protestat până la urmă!”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:52 0:00

„O bătaie de joc! Trebuie de protestat până la urmă!”

Comisia Electorală Centrală a decis marți să suplimenteze numărul de secții de votare care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile de la 11 iulie – însă cu doar șapte. În loc de 139, vor fi 146, dar asta nu mulțumește nicidecum partidele care contează cel mai multe pe votul din diaspora.

Actualizare:

Președinta Maia Sandu a criticat drept „formală și insuficientă” decizia de marți a Comisiei Electorale Centrale de a mări de la 139 la 146 numărul secțiilor de votare de peste hotare și de a le redistribui.

Într-o postare pe Facebook, Maia Sandu a reamintit că „Sunt cel puțin 10 secții de vot în Europa în care s-au terminat buletinele de vot la ultimul scrutin și mii de cetățeni au fost privați de dreptul de a-și exprima votul. Aceste regiuni, cu concentrare mare de cetățeni moldoveni, nu au fost abordate cu toată seriozitatea” consideră președinta. În opinia ei, „Membrii CEC care admit și creează artificial aceste situații trebuie să poarte răspundere în fața legii”.

CEC face concesii simbolice în fața criticilor că a deschis puține secții în străinătate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00
Link direct

Prin decizia de luni, comisia a suplimentat numărul de secții în câteva state europene, printre ele Germania, Marea Britanie și Franța, și a dislocat mai multe secții din Rusia, aducându-le pe majoritatea la Moscova, dar lăsând numărul lor la 17.

Decizia CEC nu rezolvă situația; mai multe partide au decis s-o conteste în justiție

Este, totuși, o mică modificare față de propunerea votată prima dată de aceeași comisie, pentru că atunci numărul secțiilor era de 139, iar acum – de 146, și pentru că s-a insistat, din partea unor membri ai comisiei, pe o suplimentare mult mai mare, cifrată la 24 de secții noi în occident, dar care nu a reușit să adune un vot majoritar.

Formațiunile politice, care au protestat, duminică și luni, în fața sediului autorității electorale și care optează pentru un număr mai mare de secții pentru diaspora occidentală, cred că decizia de luni nu rezolvă situația și s-au declarat hotărâte să conteste în justiție și această decizie, după ce Curtea de Apel a pornit, duminică, un proces pe această temă urmând să pronunțe la mijlocul săptămânii hotărârea.

Motivul din care nu s-a putut vota azi în CEC un număr mai mare de secții decât s-a votat pare a se ascunde în disensiunile din interiorul comisiei, așa cum sugerează aceste declarații lansate în dezbaterea din comisie:

„Nimic nou în esență nu a fost indicat, dar ca să ieșim din impasul care s-a creat și urmare a amenințărilor pe care le-am primit, cu aplicarea forței fizice, eu cred că voi susține proiectul, dar nu de frică, ci de frica unui impas ”, a afirmat de exemplu Dorin Cimil, președintele CEC.

„Dacă în cadrul CEC există un consens, pe marginea anume a acestei liste, eu nu sunt sigur că pot să mai dau vreo explicație. Să reiasă comisia din puterile pe care le are!”, este declarația unui secretar din Ministerul de Externe, Eugen Revenco, care a participat la ședință.

Comisia Electorală Centrală s-a văzut nevoită să revină asupra chestiunii după ce a votat o propunere a unuia din membrii săi, Maxim Lebedinschi, de a lăsa neschimbat față de prezidențialele de anul trecut numărul de secții pe care îl va pune la dispoziția alegătorilor din diasporă la scrutinul viitor, în condițiile în care numărul de cetățeni care și-au exprimat, prin preînregistrare, dorința de a participa la aceste alegeri aproape s-a dublat față de anul 2020. Mai mulți competitori, în frunte cu partidul pro-prezidențial PAS din parlament, au organizat proteste împotriva acestei decizii, iar Maxim Lebedinschi și-a atras acuzația că, profitând de un raport de forțe favorabil partidului din care el însuși provine în CEC, ar fi încercat să limiteze rolul diasporei occidentale asupra rezultatelor viitorului scrutin.

Lebedinschi: Ideile că pot fi organizate mai multe secții în diaspora sunt „populiste”

Lebedinschi a ripostat numind „populiste” ideile că pot fi organizate mai multe secții în diaspora și acuzând „presiuni” din partea actorilor politici.

Tot de presiuni „nepermise” asupra comisiei a vorbit azi și un ministru din guvernul în exercițiu, cel al justiției, Fadei Nagacevschi, ceea ce a alimentat speculația că unii membri ai CEC și-ar pregăti pretextul pentru a demisiona, provocând un blocaj în comisie în plină pregătire de scrutinul parlamentar.

În afară de disputa dintre CEC, pe de o parte, și actorii politici sprijinitori ai unui rol mai mare a votului diasporei în alegeri, pe de alta, CEC se contrazice de câteva zile pe această temă și cu guvernul, după ce externele au afirmat că se pot deschide în viitoarele alegeri și 190 de secții în străinătate, ceea ce nu a împiedicat totuși comisia să aprobe doar 139, iar premierul interimar, Aureliu Ciocoi, a criticat acea decizie.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG