Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: Lipsa de voință politică pune în pericol votul diasporei


Igor Boțan, director executiv ADEPT
Igor Boțan, director executiv ADEPT

Vasile Botnaru în dialog cu analistul politic Igor Boțan, despre alegerile anticipate, deciziile Comisiei Electorale Centrale și diaspora.

Igor Boțan: Cine nu vrea să se audă vocea alegătorilor din diaspora?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:55 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dle Boțan, întrebarea filistinului: este obligat, oare, statul să meargă cu urna de vot după migranți?

Igor Boțan: „Constituția Republicii Moldova prevede că autoritățile publice din Republica Moldova organizează procesul electoral și cetățenii care au drept de vot, oriunde s-ar afla ei, trebuie să poată să-și exercite acest drept de vot.”

Europa Liberă: „Oriunde s-ar afla” nu scrie în Constituție. Dacă eu în ziua de 11 iulie o să mă aflu în Noua Zeelandă sau pe un continent mai exotic, oare statul o să vină să-mi asigure dreptul de vot?

Igor Boțan: „Articolul 31 din Codul Electoral se referă în mod direct la dreptul cetățenilor care se află peste hotarele țării să participe la vot și descrie întreg mecanismul de organizare a alegerilor peste hotarele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Asta dacă are bani, în limitele stocului disponibil, ca la retaileri?

Igor Boțan: „Dacă atingem problema banilor, atunci trebuie să luăm în considerare faptul că diaspora noastră transmite anual spre consumul familiilor de aici, din Republica Moldova, aproape un miliard și jumătate de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din bugetul de stat. Deci, lucrurile se leagă perfect cu obligațiile statului, cu contribuția diasporei și dreptul acesteia de a-și exercita votul și de a participa la treburile publice din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Rândul trecut, președintele Dodon, atunci încă președinte, spunea despre migranți că ar fi un electorat care nu-i neapărat să fie luat în seamă, l-a numit „paralel”, după aceea contesta rezultatele, tocmai pentru că balanța ar fi înclinat-o acest electorat. A fost acela un semnal pentru gândirea aceasta, să zicem așa, mai rezervată a Comisiei Electorale Centrale, care, deși executivul parcă se angajase să mărească numărul de secții de votare și prin asigurările date de ministrul de externe că bugetul ministerului este suficient ca să organizeze aceste alegeri, iată că, zic, Comisia Electorală Centrală a dat înapoi?

Igor Boțan: „Continuarea acestei atitudini a ex-președintelui Dodon am văzut-o pe panourile care au împânzit întreaga țară, pe care se spunea că „socialiștii nu dau țara străinilor”. Trebuie să înțelegem că printre „străini” se numără și concetățenii noștri din diasporă, considerați un „electorat paralel”, dar una este ceea ce cred politicienii din Republica Moldova și cu totul altceva este norma legală. Codul Electoral prevede în mod expres trei parametri, care stau la dispoziția Comisiei Electorale Centrale pentru a calcula cu precizie câte secții de votare trebuie să fie deschise peste hotarele țării. Sigur că acești parametri și algoritmul întocmit în baza lor depinde de posibilitățile financiare ale guvernului, dar experiența arată că, până în prezent, autoritățile moldovene au fost în stare să organizeze relativ bine, exemplar, alegerile peste hotare și este mare mirarea observatorilor, a partidelor politice faptul că Comisia Electorală Centrală a adoptat această hotărâre conservatoare, uitând să adapteze cei trei parametri la noile condiții care au apărut după alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Mare păcat că Comisia Electorală Centrală, care are o reputație bună în Republica Moldova ca instituție pusă la punct cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, care au investit foarte mult în capacitățile Comisiei Electorale Centrale, și acum se ivește întrebarea: De ce Comisia Electorală Centrală nu a luat în calcul toți cei trei parametri care să fie adaptați la noile condiții, pentru că între timp s-au întâmplat foarte multe lucruri importante, numărul celor înregistrați prealabil a crescut cu 80%? Deci, formula de calculare a numărului secțiilor de votare și distribuirea acestora trebuia să ia în considerare acest parametru. Doi: votarea la alegerile prezidențiale peste hotare a ajuns la 260 de mii de cetățeni, lucru care nu a mai fost înregistrat vreodată. Deci, trebuia adaptat și acest parametru. Și cel de-al treilea parametru, care se referă la numărul de cetățeni care lucrează sau domiciliază într-o țară sau alta a trebuit să fie adaptat, pentru că Ministerul Afacerilor Externe a ajuns la concluzia că datele de care dispunea nu sunt corecte și ele puteau fi corectate, ținând cont de numărul de cetățeni din diferite țări, care au participat la votare. Deci, toți cei trei parametri trebuiau să fie adaptați și Comisia Electorală Centrală, în baza articolul 31, trebuia să vină cu o nouă opțiune pentru deschiderea secțiilor de votare peste hotare.”

Europa Liberă: Admitem că dl Lebedinschi poate să fie subiectiv. Cum de s-a întâmplat că toți ceilalți au sprijinit această propunere, care unora li s-a părut cam subiectivă?

Igor Boțan: „Păi, asta e marea întrebare și ea va fi, probabil, dezbătută în cadrul unor ședințe de judecată, pentru că mai multe partide politice au anunțat că se vor adresa în instanță.”

Europa Liberă: Cineva, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a spus că „după noi și potopul”, adică pe final de mandat această componență a Comisiei Electorale Centrale își poate permite și așa un gest de adio.

Igor Boțan: „Cred că este o atitudine eronată, pentru că reputația oamenilor contează foarte mult, după activitatea în cadrul Comisiei Electorale Centrale, membrii acesteia probabil se vor regăsi în alte funcții publice.”

Europa Liberă: Adică există viață și după Comisia Electorală Centrală?

Igor Boțan: „Sigur că da! Și contează foarte mult pentru țara noastră și imaginea ei cum instituțiile publice își onorează obligațiunile.”

Europa Liberă: Dar totuși, motivul financiar, că doar s-au dat jumătate din banii pe care i-a cerut Comisia Electorală Centrală?

Igor Boțan: „Problema financiară nu este una care poate periclita procesul electoral din Republica Moldova, pentru că problemele financiare pot fi eșalonate, unele plăți pot fi făcute ceva mai târziu, acum este important să se găsească resursele – și ele s-au găsit – pentru organizarea procesului propriu-zis. Plata salariilor pentru funcționarii electorali poate aștepta, ca de obicei, câteva luni de zile, până când este învestit noul parlament care rezolvă problemele legate de achitarea salariilor și a altor plăți.”

Europa Liberă: Există riscul ca unii cetățeni, votanți, migranți să rămână cu ochii în soare în ziua alegerilor. Ei ce au de făcut? Ei cum își vor putea apăra dreptul constituțional de a alege deputații?

Igor Boțan: „Vom vedea ce va decide instanța, după ce mai multe partide au declarat că se vor adresa pentru a contesta hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dar răspunsul meu pentru întrebarea Dvs. directă va fi tot unul direct: cei care se simt nedreptățiți au soluția să se mobilizeze exemplar și – prin acțiunile lor și prin votul lor – să răspundă la întrebările pe care le pun foarte, foarte mulți activiști, membri de partid și simpli cetățeni.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare: votul electronic, votul prin corespondență, despre care am tot obosit să vorbim, ar fi fost o soluție?

Igor Boțan: „Sigur că da! Ar fi fost o soluție, dar atâta timp cât nu avem votul electronic legiferat, din păcate, trebuie să procedăm așa cum prevede legislația electorală și să le oferim concetățenilor noștri aflați peste hotare dreptul de a participa la treburile publice din Republica Moldova, participând la vot.”

Europa Liberă: Evident, vreau să vă întreb: de ce nu este aprobat și legiferat, și nu este pus în aplicare, după ce că alții l-au testat și merge bine mersi?

Igor Boțan: „Probabil este vorba despre inerția aleșilor poporului, care nu au încă încredere în acest instrument deja, așa cum spuneți Dvs., testat. Urmează doar aleșii poporului să manifeste voință politică, să dea start și să găsească resursele necesare pentru implementarea acestui instrument care ne va lipsi pe viitor de cheltuieli suplimentare. Deci, vreau să spun că votul electronic se va răscumpăra relativ repede.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG