Linkuri accesibilitate

5 Partidul Acțiune și Solidaritate


5 iunie 2021. Echipa Partidului Acțiune și Solidaritate lansându-și platforma politică

Partidul Acțiune și Solidaritate a fost fondat de Maia Sandu în 2016, după ce se arătase nemulțumită de mulți politicieni din Alianța pentru Integrare Europeană din care făcuse parte, acuzându-i de corupție și devalizarea sistemului bancar. În formațiunea declarată pro-europeană și liberal-socială se regăsesc câțiva foști colegi de-ai Maiei Sandu din Ministerul Educației, dar și multe persoane intrate de curând în politică.

3 noiembrie 2013. Maia Sandu pe când era ministră a educației la un miting al PLDM, din care a făcut parte pentru o perioadă scurtă de timp
3 noiembrie 2013. Maia Sandu pe când era ministră a educației la un miting al PLDM, din care a făcut parte pentru o perioadă scurtă de timp

Șefa statului și-a suspendat calitatea de membru și lider de partid pe durata mandatului prezidențial, dar nu s-a desprins definitiv de PAS, consideră mai mulți comentatori politici. Maia Sandu a insistat pe ideea alegerilor anticipate, argumentând că de una singură, fără sprijin parlamentar, nu-și poate onora angajamentele în fața alegătorilor care i-au acordat votul de încredere în prezidențiale, sugerându-le acestora să voteze și partidul care a propulsat-o. Pe lista de candidați sunt patru subalterni de-a lui Sandu de la președinție, consilieri prezidențiali și șeful cabinetului.

Formațiunea declară că va lupta cu marea corupție, schemele de delapidare a banului public și pentru curățarea justiției de angajați lipsiți de integritate.

Fostul și actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon și Maia Sandu, pe când luptau alături împotriva lui Vladimir Plahotniuc. 12 iunie 2019
Fostul și actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon și Maia Sandu, pe când luptau alături împotriva lui Vladimir Plahotniuc. 12 iunie 2019

La finalul scurtei colaborări politice cu socialiștii, impunerea unei viziuni mai categorice asupra procedurii de numire a procurorului general și asupra necesității de instituire a unui filtru de experți străini la evaluarea judecătorilor și procurorilor a declanșat scoaterea PAS de la guvernare. Din iunie până în noiembrie 2019 partidul Maiei Sandu care forma echipă cu Andrei Năstase de la Platforma DA au coalizat cu socialiștii lui Igor Dodon, într-o alianță atipică pentru R. Moldova. Această coaliție de conjunctură a generat numeroase critici dinspre partida pro-românească, care au considerat că astfel PAS a abdicat de la principiile generice odată ce a bătut palma cu socialiștii lui Igor Dodon ce ar fi fost teleghidați spre această coabitare de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Interviul electoral cu Igor Grosu (PAS)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:43 0:00

În domeniul social-economic partidul și-a propus „demonopolizarea și deoffshoreizarea”, reducerea inegalităților sociale și acordarea de protecție adecvată celor care cu adevărat au nevoie. Declarațiile din programul partidului ar fi însă ignorate de unii fruntași ai formațiunii, aveau să reproșeze unii comentatori și editorialiști după ce secretarul general al Administrației Prezidențiale și secretarul general al partidului, Andrei Spânu, a figurat într-o anchetă jurnalistică ce vizau afacerile sale din paradisuri fiscale.

Fosta lideră a PAS, Maia Sandu, în campania pentru prezidențiale. 6 noiembrie 2020
Fosta lideră a PAS, Maia Sandu, în campania pentru prezidențiale. 6 noiembrie 2020

Oponenții politici îi acuză pe cei de la PAS că nu prea au echipă și soluții pentru multiplele probleme extrem de complexe cu care se confruntă țara, că deseori invocă ajutoarele externe ce ar urma să vină din vest, în cazul în care puterea politică de la Chișinău nu ar fi atât de ostilă valorilor democratice. Alte reproșuri în adresa foștilor coechipieri ai Maiei Sandu vizează incidentul de la Varnița de la precedentele alegeri, când fruntași ai partidului blocau accesul spre secțiile de votare unor cetățeni domiciliați în localități necontrolate de autoritățile constituționale. În special politicieni pro-ruși regretă că s-a ajuns în a verifica locuitori ai regiunii transnistrene pe care formal cei din PAS o vor reintegrată.

La precedentele alegeri din urmă cu doi ani PAS a format un bloc electoral împreună cu Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”. Cele două partide au fost alături pe durata mai multor ani, luptând împotriva a ceea ce au definit drept „stat capturat” și „regim oligarhic al lui Vladimir Plahotniuc”. După accederea în parlament, PAS a decis să formeze un grup parlamentar distinct, spre surprinderea foștilor parteneri de luptă pentru debarcarea regimului Plahotniuc. Pierderea alegerilor locale în Chișinău de către Andrei Năstase și demiterea guvernului blocului ACUM au dus la răcirea relațiilor dintre Năstase și Sandu. Liderul Platformei DA îi reproșează Maiei Sandu ca nu valorifică potențialul parteneriatului de altă dată.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG