Linkuri accesibilitate

3 Blocul electoral „Renato Usatîi”


Renato Usatîi. 16 iunie 2019
Renato Usatîi. 16 iunie 2019

Blocul electoral „Renato Usatîi” este format din două partide controlate de primarul de Bălți, Renato Usatîi, „Patria” și „Partidul Nostru”. Primul partid a fost preluat de Renato Usatâi de la Emilian Ciobu, în ajunul alegerilor parlamentare din 2014, dar a fost exclus din cursă pe motiv că s-ar fi finanța din exterior, lucru interzis prin lege. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat în 2020 Republica Moldova pe acest caz, găsind că învinuirile oamenilor legii nu au fost probate suficient ca să fi fost justificată eliminarea din cursă. Ca și „Patria”, formațiunea „Partidul Nostru” a fost preluată de Usatîi de la Nicolae Andronic. El a recurs la acest scenariu după ce Ministerul Justiției a refuzat să înregistreze alte două formațiuni, una reformată, altă nou-creată.

Renato Usatîi a ajuns în politică, organizând mai multe acțiuni cu tentă populistă, concerte cu artişti ruşi, făcând acte de caritate și acuzându-i de corupție de cei aflați la putere, fapt ce i-a adus rapid popularitate în sondaje. Este prezentat de presă drept un controversat om de afaceri care îşi zicea gastarbeiter, cu avere de milioane de dolari şi acţiuni la Gazprom.

De-a lungul anilor Renato Usatîi a figurat în mai multe dosare penale în R. Moldova și Rusia. Unul dintre cele mai cunoscute vizează tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov, la Londra. În cel mai recent dosar ar fi inculpat în Rusia, alături de alți doi politicieni controversați Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon, în dosarul „Laundromat” sau „Spălătoria rusească”. Usatîi respins toate aceste insinuări, spunând că în spatele lor stau Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon.

Noiembrie 2014. CEC a propus eliminarea Partidului „Patria” condus de Renato Usatîi (stânga) din campania electorală.
Noiembrie 2014. CEC a propus eliminarea Partidului „Patria” condus de Renato Usatîi (stânga) din campania electorală.

Totodată el nu a ascuns niciodată legăturile cu lumea interlopă, postând poze pe reţelele de socializare cu Grigori Karamalak, numit „hoţ în lege”, care în 1998 a fugit din Republica Moldova fiind anchetat pentru omor, şantaj, torturi etc. Într-o înregistrare neoficială realizată de jurnaliştii de la RISE, Usatâi a spus că a fost trimis la Chişinău de „băieţii de la FSB şi de la Kremlin”.

Renato Usatîi: țara trebuie resetată total după 11 iulie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:25:25 0:00

Este un pro-rus, care-i admiră pe Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko. A finanțat controversatul referendum din Găgăuzia din 2014 în problema vectorului de politică externă, la care majoritatea absolută au pledat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Este cunoscut pentru declarații excentrice precum că va face un club de karaoke în locul ambasadei americane sau că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera cu România.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG