Portretul unui... „om sovietic”: Renato Usatîi

Renato Usatîi s-a lansat oficial în politică în 2014, după o lungă campanie preparatorie în care creatorii de imagine au încercat să-i încetățenească reputația de filantrop receptiv cu dare da mână şi relaţii trainice în mediul decidenților importanţi la Moscova.

Bilbordurile cu imaginea sa au împânzit localităţile urbane ale Moldovei şi sugerau prin fundalul alb-albastru de mătase, nobleţea extrapartinică a protagonistului, care deşi se declară trup şi suflet cu poporul, nu renunţă la slăbiciunile omului înstărit. Iată de ce s-a ales cu colecţia de porecle de genul „Batman”, „joker politic”, „gastarbeiter-ul milionar” sau „gangster filantrop”.

Sociologi şi analişti l-au asemuit cu liderul comunist Vladimir Voronin sau cu excentricii şi populiştii Vladimir Jirinovski din Rusia şi cu Gigi Becali din România.

Despre el s-a scris că a făcut Facultatea de Limbi Străine a Universităţii „Alecu Russo” din oraşul Bălţi, pe care a absolvit-o în anul 2000. După care a lucrat un an la Aeroportul Internaţional Chişinău şi alţi doi, între 2002 şi 2004, în calitate de inginer la combinatul de alimentaţie a Căii Ferate din Moldova.

În 2004 a plecat şi s-a stabilit la Moscova. La nici doi ani, cel care-şi zice gastarbeiter va deveni şeful companiei „ВПТ-НН” (VPT-NN) din oraşul Nijni Novgorod, care este principalul furnizor de utilaje de mentenanţă pentru întreprinderea de stat Căile Ferate Ruse.

Într-un inter­viu pen­tru revista „VIP Maga­zin”, acor­dat în sep­tem­brie

2013, Usa­tîi se auto­ca­rac­te­riza ca fiind „un om sovi­e­tic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Ulterior, îşi ra retuşa țelurile, spunând că-l admiră pe preşedintele belarus Lukaşenko şi că şi-ar dori să vadă din Republica Moldova un al doilea Belarus.

„Nu am nimic împo­triva oame­ni­lor din SUA şi a cetă­ţe­ni­lor UE, dar urăsc poli­tica pe care o pro­mo­vează ame­ri­ca­nii şi euro­pe­nii, în spe­cial în afara sta­te­lor lor”, mai spunea el pentru Vip Magazin. În alte apariţii publice a

spus că va denunţa Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană şi că va transforma ambasada SUA şi alte misiuni diplomatice străine la Chişinău în cluburi de karaoke dacă diplomații străini se vor implica în treburile interne ale Republicii Moldova.

Usatîi a finanţat referendumul din Găgăuzia din februarie 2014, un plebiscit considerat la Chişinău neconstituțional, prin care locuitorii Autonomiei ar fi optat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică în detrimentul aderării la UE.

După un articol de investigaţie publicat de „Ziarul de Gardă”, controversatul om de afaceri şi politician pro-rus a sunat la redacţie şi a decla­rat în limba rusă că va face din zia­rul „Tim­pul”, care la fel scrisese despre el, „gara­d­s­kaia golu­be­a­t­nea” (hulubărie) şi din „Zia­rul de Gardă” – „res­ta­u­rant la pla­cinte”. „Nişte porci sun­teţi români!”, ar fi spus el jurnaliştilor.

Renato Usatîi a fost căsătorit cu Carolina Tampiza, fiica omului de afaceri Constantin Tampiza, fost director al grupului rusesc Lukoil în România. Într-un articol din noiembrie 2014, „Ziarul de Gardă” cita surse anonime, care au lucrat la CFM în aceeaşi perioadă cu Usatîi, care spuneau că viitorul politician ar fi fost implicat în contrabandă cu ţigări, vin sau chiar droguri prin intermediul rutelor de tren, în special cele spre Moscova şi Bucureşti. Anume Tam­piza, au spus sur­sele „Ziarului de Gardă”, ar fi fost cel care l-ar fi pre­zen­tat pe Usa­tîi unor cer­curi moscovite.

În declaraţiile de avere depuse de către Renato Usatîi la CEC, a indicat că deţine două case şi patru terenuri în Federaţia Rusă, şase automobile şi peste 580 de mii de acţiuni la gigantul „Gazprom.

Potrivit unui top al politicienilor care au participat la alegerile din noiembrie 2014, făcut de portalul MoldStreet şi care include veniturile pentru ultimii doi ani, lider incontestabil este Renato Usatîi, care a câştigat în ultimii doi ani mai mult decât au avut restul persoanelor incluse în clasament, circa 119 milioane de lei.

În acelaşi timp Vlad Plahotniuc a declarat că a obţinut de patru ori mai puţin, iar Vlad Filat de opt ori mai puţin.

Trimis la Chişinău de „băieţii de la FSB şi de la Kremlin”

Numele lui Renato Usatîi a apărut în presa moldovenească în 2011, în contextul unor reglări de conturi dintre oameni de afaceri ruşi care îşi disputau banii din Universalbank, o bancă ce va lichidată silit în 2012.

În septembrie 2011, Usatîi a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat că reprezintă compania Mep Limited, care a cumpărat acţiunile Universalbank.

Până la acea vreme se ştia că proprietarul băncii era controversatul milionar rus Gherman Gorbunţov, supranumit de presa rusă „bancherul negru”, care deţinea pachetul majoritar la această bancă din 2008. Gorbunţov a acuzat pe imediat că este vorba de un atac raider, sau deja celebrele legalizări în instanţele moldovenești a unor decizii emise în spațiul CSI.

„…În anul 2008 trei firme din Rusia au împrumutat lui Gorbunţov 5 milioane de dolari. În 2009 aceste trei firme au cesionat dreptul alteia, a patra firmă din Rusia. În 2010 firma din Rusia cesionează dreptul de a solicita de la Gorbunţov datoria, aşa-numita datorie unei firme din Panama. […] Se efectuează tranzacţia bursieră la suma de 24 de milioane, ca apoi executorul judecătoresc s-o transfere cui? Cumpărătorului nou din insulele Seychelles, iarăși în offshore”, avea să declare Europei Libere, în septembrie 2011, avocatul instituției Valeriu Andronic. „Preluarea”, mai spunea avocatul, s-a făcut în aproape jumătate de an, fără ca Gorbunţov să-şi dea seama.

Potrivit Jurnal.md, Renato Usatîi avea o altă versiune: „O companie rusească de la care Gorbunţov a împrumutat aproximativ 5,5 milioane de dolari a transmis dreptul de a recupera banii unei companii din Panama. Aceasta s-a adresat în judecată în Republica Moldova şi a cerut banii. Judecata i-a dat câștig de cauză, a pus sechestru pe acţiuni, iar acestea ne-au fost vândute nouă”.

Fiind cercetat penal în câteva dosare penale, Gherman Gorbunţov a fugit din Republica Moldova în Marea Britanie şi a fost dat în urmărire de autorităţile moldovenești. Despre el, Pro TV Chişinău scria că ar fi deţinut cel puţin opt bănci din Rusia, multe fiind implicate în spălare de bani şi evaziuni fiscale.

În martie 2012, Gorbunţov a fost împușcat la Londra, de Vitalie Proca, dar a supraviețuit. După recuperare, avea să declare că patru oameni de afaceri ruşi s-ar afla în spatele tentativei de asasinat. Aceştia ar fi dat ordin să fie ucis, deoarece urma să facă o declaraţie în calitate de martor privind o tentativă de omor a unui alt bancher rus, care a avut loc la Moscova în 2009. Cei patru ar fi fost implicaţi şi în preluarea băncii Universalbank.

Ulterior, jurnaliştilor de la Antena 1 şi RISE Project, Gorbunţov le va spune că cel care a comandat asasinatul a fost Renato Usatîi.

Declaraţiile omul de afaceri rus par să fie confirmate de câteva interceptări telefonice făcute de serviciile secrete moldovenești cu doar câteva luni înainte de atac, au scris jurnaliştii RISE Project în cadrul proiectului „Asasin în lege”.

Usatîi a declarat public însă că nu are nicio legătură cu asasinatul lui Gorbunţov, susţinând că, dimpotrivă, Gorbunţov ar fi urmărit o eventuală lichidare a sa. Într-o discuţie neoficială, cu camera ascunsă, jurnaliştilor RISE le va spune însă că a fost trimis la Chişinău de „băieţii de la FSB şi de la Kremlin”.

„La mine [la firmă] ultima data Fiscul a venit cu cinci ani în urmă, adică ei ştiu că accesul este interzis”, va povesti Renato Usatîi jurnalistului român Mihai Munteanu despre legăturile sale cu FSB şi oamenii sus-puşi de la Kremlin, potrivit unor înregistrări ajunse în presă din greşeală.

Imediat după tentativa de asasinat, site-ul rusesc „Kriminalnaia Rossia” a publicat o înregistrare a unei discuţii pe Skype dintre Gherman Gorbunțov şi Renato Usatîi, care avusese loc înainte de tentativa de omor. În acea înregistrare, cei doi vorbesc în limbaj licenţios ca între amici, iar Usatîi îi propune fostului proprietar al băncii să-l ajute „să claseze dosarele penale” aflate pe rol la Procuratură, fostul CCCEC (actualul Centru Naţional Anticorupţie) şi alte instituţii din Republica Moldova.

„Principala concluzie a acestei discuții se rezumă la faptul că Republica Moldova nu este condusă de preşedinte, premier sau Parlament, ci de controversați oameni de afaceri care închid şi pornesc dosarele penale fără nicio grijă, contra unor sume fabuloase de bani”, scria, la 8 iunie 2012, ziarul „Timpul”.

În investigaţia RISE, Usatîi avea să declare că are „prieteni” printre procurori, şefi de la poliţie, ofiţeri de securitate, judecători, care îi oferă interceptări sau alte informații necesare.

O parte din datele operative oferite lui Usatîi erau obţinute contra cost, o spune politicianul pro-rus reporterilor RISE. În câteva înregistrări ce datează din iunie 2013, făcute în cursul investigației pentru filmul documentar „Asasin în Lege”, Usatîi spune că-l păteşte pe Alexandru Jizdan, cel care a devenit la 20 ianuarie ministru de Interne, fos­tul şef al Depar­ta­men­tu­lui Ser­vi­cii Ope­ra­tive din cadrul Minis­te­ru­lui de Interne. Totodată, Usatîi le-a spus ziariştilor că el a aranjat o întâlnire între Jizdan şi Vlad Plahotniuc, prin Dorin Damir, președintele federației de K1 din Moldova şi un apropiat al lui Plahotniuc. Iar pe Jizdan, zice Usatîi, l-a cunoscut prin Filat.

În şirul legăturilor cu lumea interlopă se înscrie şi relaţia sa cu zis Gri­gore Kara­ma­lak (alias Bul­garu’). Reporterii „Ziarului de Gardă” au scris că în vara lui 2013 Usa­tîi a pos­tat pe con­tul său de Face­book o foto­gra­fie în care apare ală­turi de aşa-zisul „hoţ în lege” Gri­gore Kara­ma­lak (Bul­garu’), cău­tat de Inter­pol şi anche­tat pen­tru crimă. „Usa­tîi a pre­ci­zat în cadrul unei emi­siuni că Bul­garu’ îi este vecin la Moscova. Des­pre Kara­ma­lak s-a spus că a fon­dat, în anii ‘90, gru­pa­rea cri­mi­nală „Boiana Grup”. În acea peri­oadă, îna­inte de a fugi în Rusia, Kara­ma­lak a finanţat mai multe par­tide. Acesta a recu­nos­cut că i-a spri­ji­nit finan­ciar pe comu­ni­ş­tii lui Voro­nin, dar şi pe fos­tul preşe­dinte Petru Lucin­schi, îna­inte de a deveni preşe­dinte, în 1996”, scria „Ziarul de Gardă”.

Totodată, potrivit Ziarului de Gardă, Usa­tîi a apă­rut în trei înre­gis­trări tele­fo­nice din iarna 2011-2012, vor­bind cu şi des­pre lideri din lumea cri­mi­nală. Cel mai mult, Usa­tîi a dis­cu­tat cu Ale­xei Bucă­tari, zis „Lioha Bucă­tari”, des­pre care presa a scris că ar fi fost „loco­te­nen­tul” lui Malhaz Dja­pa­ri­dze - un „hoţ în lege” mol­do­vean, care, în 2008, a murit în închisoare. După moar­tea aces­tuia, Bucă­tari, pe care Usa­tîi îl numea „brat” (din rusă -frate), a pri­mit titlul de „bla­tnoi”, cin acor­dat în lumea inter­lopă.

Iată ce declara direc­to­rul CNA, Vio­rel Che­traru, des­pre Renato Usa­tîi, în 2012, pen­tru zia­rul „Tim­pul”: „Din punc­tul nos­tru de vedere, Usa­tîi este un per­so­naj con­tra­dic­to­riu, cu o repu­ta­ţie îndo­iel­nică. Este impli­cat în mai multe scan­da­luri şi situ­a­ţii de con­flict. A fost văzut în com­pa­nia unor indi­vizi din lumea inter­lopă. Se crede impor­tant, fiindcă i s-au des­chis peste tot uşile. Nu este clar nici rolul său în pre­lu­a­rea, printr-o hotă­râre a instanţei foarte eva­zivă, a Uni­ver­sal­bank”.

Legăturile cu Vlad Filat şi Vlad Plahotnuc

„În luna mai 2012, la două luni după ce bancherul rus Gherman Gorbunţov a fost împuşcat la Londra; la cinci luni după ce Renato Usatîi a fost interceptat de către autorităţile Republicii Moldova aranjând reglări de conturi cu lideri ai lumii interlope; la o lună şi jumătate după vizita afaceristului moldo-rus la sediul Departamentului Servicii Operative al MAI făcută fostului şef al acesteia Alexandru Jizdan”; controversatul om de afaceri Renato Usatîi va declara că a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012, potrivit unei investigații RISE Project, publicată în ziarul „Adevărul” Moldova.

Cei doi, împreună cu feciorul lui Filat, Luca, ar fi călătorit împreună cu acelaşi avion privat, ar fi locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi ar fi stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din München, se mai spune în ancheta RISE. Escapada ar fi costat în total peste 100.000 de euro. Iniţial Filat nu a vrut să comenteze informaţiile scoase la iveală de jurnaliștii RISE. La câteva zile însă avea să declare la postul public de televiziune că are suficienţi bani ca să meargă şi la fotbal, şi să-şi plătească hotelul, şi să-şi asigure orice cheltuieli. „Poate că aceste atacuri au fost, într-un anumit sens, orchestrate. Este simplu să vedem de unde vin şi ce ar urmării“, a comentat liderul PLDM.

În octombrie 2014, Renato Usatîi a spus că a deţinut funcţia de consilier principal de stat al prim-ministrului Vlad Filat în perioada 2010-2013, prezentând presei şi legitimațiile de serviciu.

Vlad Filat a calificat aceste declaraţii ca „falsuri grosolane lansate în scopuri electorale”. „Un astfel de consilier nu a existat niciodată în aparatul Guvernului Republicii Moldova. […] Vedem politicieni hibrizi apăruţi peste noapte, vorbesc de Usatîi. Avem pe de o parte implicarea unor resurse foarte mari financiare, clar cu origine străină şi cu obiectiv foarte clar de destabilizare. Dacă vă uitaţi foarte atent asupra modului de activitate o să găsiţi un scenariu semi-KGB-ist criminal la nivel de comportament, la nivel de ieşiri, la nivel de acuzaţii”, afirma Vlad Filat.

Multe din acţiunile şi declaraţiile lui Usatîi din ultimii doi ani l-au vizat liderul PLDM, Vlad Filat, care se află în arest din 15 octombrie 2015 pentru acte de corupţie. Ex-premierul Ion Sturza avea să noteze că dorința lui Usatîi de a „se ocupa de politică” s-a născut din supărarea față de Vlad Filat:

„Fiți atenți la băiatul nesăbuit de la Fălești… Cică, după jocul de-a relația cu Rusia, [Filat] l-a abandonat, în favoarea lui Shor, dându-i ultimului BEM și Aeroportul. Miza să ia Calea Ferată, dar și aici „proliot” (din rusă - eşec)… Din supărare și cancan nu construiești un proiect politic. Doar umpli cu rahat o țară întreagă. Trenul cu bani rusești, care îl lovise cândva, a cam plecat din gara lui, la primărie e nevoie de răbdare, bani și pricepere. Așa că „facem ce e mai simplu – luăm puterea, devenim țar al „vseia” (din rusă - întregii) Moldova”, a scris pe contul său de Facebook fostul premier.

Cum au ajuns în mâna lui Usatîi interceptările telefonice dintre ex-premierul Vlad Filat şi omul de afaceri şi primarul de la Orhei Ilan Shor? Sau de ce difuzarea unui film indecent în care ar apărea Vlad Filat a fost anunţată tot de Usatîi? Ori ce a fost cu acea maşină de reziduuri menajere turnată peste sediul PLDM. S-au întrebat mai mulţi jurişti sau comentatori politici. Unii au admis că edilul de la Bălţi face echipă comună cu liderul neoficial al democraţilor şi cel despre care mai mulţi foşti demnitari de rang înalt spun că ar controla întreaga ţară - Vlad Plahotniuc.

Despre interceptări, Usa­tîi, la început, sus­ți­nea că dis­cu­ți­ile tele­fo­nice din­tre Vlad Filat şi Ilan Shor au fost inter­cep­tate dato­rită unui program-spion care costă cel mult 300 de dolari, în cadrul inte­ro­ga­to­ri­u­lui de la CNA a afirmat însă că i-a fost trans­mis un flash-card cu interceptările tele­fo­nice, dar nu a divul­gat sursa.

Juristul Ion Dron, pre­șe­din­tele Cen­tru­lui de Ini­ția­tive și Moni­to­ri­zare a Auto­ri­tă­ți­lor Publice, a scris pe o reţea de socializare că în Republica Mol­dova a fost cre­ată o nouă ali­anță. Potri­vit lui, coa­li­ția este for­mată de către con­tra­ver­sa­ții oameni de afa­ceri Renato Usa­tîi și Vlad Pla­ho­t­niuc. „Nici­o­dată inter­lo­pii în țara asta nu au urcat atât de sus”, nota Dron.

„Pe lângă faptul că vine de la Moscova, are şi aici repartizate anumite roluri. Am văzut că lovitura lui a fost întotdeauna împotriva lui Filat”, declarat Europei Libere jurnalistul Anatolie Golea.

Ca mulţi cetăţeni, antreprenorul Vladimir Bolea spune că nu are încredere în Renato Usatîi pentru că are biografia pe care-o are. „Dacă vrei să vezi cum va proceda omul mâine, uite-te cum a procedat ieri şi ce va face mâine este absolut clar, nici nu trebuie să ghiceşti. Şi dacă noi vorbim de o persoană care a avut relaţii sau are în continuare relaţii cu lumea interlopă a Federației Ruse, cu siguranţă, lumea interlopă din Republica Moldova, atunci nu are sens nici să stai să gândeşti că s-a făcut porumbelul păcii acum şi va începe să facă nu ştiu ce super activităţi”, spunea Bolea.

„Se teme [de Plahotniuc] și Renato Usatîi. Și aici nu e nevoie de multe argumente - priviți emisiunea Interpol, în care i-a fost frică să pronunțe numele lui Dorin Damir - omul stăpânului companiei Argus, prin care acesta «rezolvă» toate întrebările cu judecătorii”, scria Natalia Morari pe blogul său găzduit de Europa Liberă.

Înregistrarea partidului şi dosarele penale

Partidul Popular Republican, al cărui președinte a fost ex-vicepremierul Nicolae Andronic, a desfăşurat în aprilie 2014 un congres ordinar la care formațiunea politică a fost redenumită „Partidul Nostru”, iar Renato Usatîi a fost ales preşedinte al partidului. Atunci s-a vehiculat că Usatîi ar fi „cumpărat” partidul, potrivit Pro TV.

Ministerul Justiţiei a refuzat să înregistreze însă modificările în statutul formaţiunii aprobate la congres, pe motiv că nu a fost respectată procedura de convocare a congresului.

Pe 23 august 2014, Usatîi organiza congres de constituire a unei formațiunii noi „Partidul lui Renato Usatîi” (PaRUs) în faţa unul mall. Însă partidul nu a fost înregistrat de Ministerul Justiției deoarece 1.533 din cele 5.200 de semnături depuse au fost false, așa cum a constatat Inspectoratul General al Poliției. Și în primul caz, dar și în al doilea, Usatîi a acuzat autoritățile că tergiversează deliberat înregistrarea pentru a nu-i permite participarea în alegeri.

În campania electorală din toamna lui 2014 Usatîi a participat în cele din urmă cu Partidul „Patria”, care fusese înregistrat la 12 septembrie 2014, şi al cărui preşedinte era Emilian Ciobu, fost ambasador al Republicii Moldova în România şi fost şef al aparatului prezidenţial în perioada lui Petru Lucinschi. Doar că formaţiunea a fost exclusă din competiție cu două zile înainte de alegeri pe motiv că ar fi folosit bani din afara țării.

Inspectoratul General de Poliţie ar fi probat aducerea, doar în ultimele patru luni, de către Renato Usatîi din Federaţia Rusă a cel puţin 14 milioane de lei. Din această sumă, peste opt milioane ar fi fost utilizate pentru campania electorală şi nu au fost raportate la CEC, au mai constatat anchetatorii. Prin urmare, Partidul „Patria” a întrunit două din condiţiile prevăzute în Codul Electoral pentru care un concurent poate fi exclus din cursă şi anume: utilizarea fondurilor externe şi depăşirea sumei minime de cheltuieli electorale nedeclarate. Magistraţii au satisfăcut şi cererea poliţiei de a confisca în folosul statului aceste fonduri externe.

Într-un interviu din martie 2015 pentru Europa Liberă, Renato Usatîi a respins speculațiile că el sau partidul său ar fi proiectul cuiva din afară.

Prin scoaterea Partidului Patria din cursa electorală autorităţile de la Chişinău şi-au atras critici din partea partenerilor occidentali. Dosarul formaţiunii lui Usatîi a fost acceptat la Curtea de la Strasbourg.

Înainte de alegeri, Partidul Patria era cotat cu circa 8% din preferinţele alegătorilor, potrivit Barometrului de Opinie Publice. La un an de atunci, formațiunea condusă de Renato Usatîi este cotată cu 24%, iar Usatîi a devenit cel mai popular politician moldovean.

În noiembrie 2014 Usatîi a plecat la Moscova, dar a revenit în țară vara trecută, câștigând cu peste 72% funcţia de primar al municipiului Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova.

De mai multe ori Usatîi a spus că autorităţile vor să-l aresteze, că pe numele său ar exista numeroase dosare penale. El a lăsat să se înţeleagă că plecările lui la Moscova, în momente critice, când oamenii legii ar vrea să pună mâna pe el, ar avea o explicaţie, deşi până şi procurorii au înţeles că ratingul lui creşte cu fiecare reţinere.
„Eu am plecat doar din cauza pericolului nu că voi fi arestat, că eu stăteam trei luni la pușcărie ca Țipovici și ieșeam ca Nelson Mandela. Eu înțelegeam că la momentul acela, dacă eu nimeresc în pușcărie, eu viu de acolo nu ies. Deci, din cauza ca să nu mă distrugă fizic, vă dați seama.”

În campania electorală din toamna lui 2014, Usatîi declara că pe numele lui ar exista 16 dosare penale, fără a oferi mai multe detalii. Nici procurorii nu au fost mai expliciți la acest capitol. Potrivit „Ziarului de Gardă” la acea dată numele lui Usatîi figura în doar trei dosare penale, „în care era bănuit că ar fi amenințat un jurnalist de la un post de televiziune, că ar fi făcut contrabandă, după ce ar fi adus în perioada 2009-2014 în țară peste 6 milioane de lei, pe care i-ar fi tăinuit de organul vamal, dar și pentru că l-ar fi filat ilegal pe comisarul de Bălți”.

În octombrie 2015 Usatîi a fost învinuit de violarea corespondenței, în legătură cu publicarea convorbirilor telefonice între fostul premier Vlad Filat și omul de afaceri Ilan Shor. În interceptările publicate de Usatîi, vocea atribuită lui Vlad Filat îi propune interlocutorului să „ajute financiar”, iar cea atribuită lui Shor vorbește despre aducerea în biroul lui Filat a unei sume de 20 de milioane de lei.

Atunci Usatîi a spus că deţine înregistrările telefonice şi ale altor politicieni, între care Vlad Plahotniuc, Valeriu Streleţ şi Mihai Ghimpu. La câteva zile de la publicare, el a plecat pentru o zi la Moscova. La întoarcere, pe 23 octombrie, a fost reţinut pe 72 de ore în cadrul dosarului în baza articolului violării dreptului la secretul corespondenței.

La două zile de la arest a fost eliberat de Judecătoria Centru, magistrații considerând că infracțiunile imputate nu sunt foarte grave, iar funcția de primar la Bălți pe care o deține Usatîi reduce probabilitatea ca acesta să se sustragă anchetei.

Ultimul dosar pe numele lui a fost deschis în ianuarie 2016 de Procuratura Generală pentru că l-ar fi amenințat pe președintele Nicolae Timofti, în timpul unor mitinguri, cu „vătămarea integrității corporale și a sănătății”.

Front comun cu Igor Dodon

Înainte de localele din vara lui 2015 Renato Usatîi şi socialistul Igor Dodon, despre care presa a scris că ar fi sprijinit deschis de Kremlin, s-au întâlnit la Moscova pentru a pune la cale o strategie comună.

Din septembrie 2015, odată cu demararea protestelor non-stop în centrul Chişinăului, cei doi fac echipă comună în piaţă. Periodic ei au mici certuri, acuzându-se reciproc că ar face jocul lui Plahotniuc. În iulie 2015 surse din cadrul PSRM au afirmat pentru „NewsMaker.md”, sub protecția anonimatului, că Usatîi ar face, de fapt, jocul lui Vlad Plahotniuc. Scopul final fiind eliminarea PSRM de pe eșichierul stâng și dominarea acestuia de către formaţiunea Partidul Nostru.

Chiar dacă a devenit primar şi chiar dacă şi-a cizelat în timp discursul public, Renato Usatîi mai foloseşte limbajul puşcăriaşilor ruşi, a scris ziarul „Adevărul” Moldova.

Fapt de altfel remarcat şi de partenerul de baricade Igor Dodon: „Limbajul carbid, pe urmă o să fie chirpici, „utiug” (din rusă – fier de călcat)… Noi niciodată nu am utilizat un asemenea limbaj sau astfel de metode. Cei care consideră că le este specific nu au decât să le utilizeze”, comenta Dodon o declaraţie mai deocheată a lui Usatîi.

În diverse discursuri publice şi interviuri, Renato Usatîi a spus că este tentat de funcția de preşedinte al Republicii Moldova. Deocamdacă, îl împiedică o prevedere a Constituţiei care spune că pretendenţii trebuie să aibă 40 de ani împliniţi. Motiv pentru care politicianul pro-rus promovează şi modificarea Constituţiei.