Linkuri accesibilitate

6 Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor


12 iunie 2021. Vladimir Voronin și Igor Dodon din nou împreună după zece ani de "război"

Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor a fost creat după zece ani de beligeranță dintre foștii colegi de partid Vladimir Voronin și Igor Dodon pe care nevoia de a zădărnici popularitatea crescândă a partidelor pro-europene i-a determinat să recurgă la gestul de împăcare.

Partidul Comuniștilor a fost fondat în 1993 și se declară succesor al Partidului Comunist al URSS. Partidul Socialiștilor a fost creat în 1996 și a fost considerat până în 2011 formațiune-satelit a PCRM. În 2011, în contextul crizei politice generate de imposibilitatea alegerii președintelui, deputații comuniști Igor Dodon, Zinaida Grecianâi și Veronica Abramciuc părăsesc fracțiunea PCRM și declară aderarea la gruparea socialistă. În luna decembrie a aceluiași an, Igor Dodon preia conducerea formațiunii, iar peste câteva luni cei trei își vor da votul pentru președintele Nicolae Timofti, candidatul Alianței pentru Integrare Europeană. Voronin, dar și alți politicieni i-au acuzat pe cei trei transfugi că s-ar fi vândut, fără să și probeze învinuirea. În scurt timp, mai mulți deputați și membri de rând ai Partidului Comuniștilor trec la Partidul Socialiștilor.

28 decembrie 2010. Igor Dodon și Vladimir Voronin când PCRM era în opoziție, iar cei doi încă într-o echipă comună
28 decembrie 2010. Igor Dodon și Vladimir Voronin când PCRM era în opoziție, iar cei doi încă într-o echipă comună

Blocul electoral rezultat din împăcarea conjuncturală poate fi numit, convențional, drept revenire la izvorul ideologic al „valorilor comune”, cum încerca să convingă Igor Dodon bruma de voci nemulțumite din partid. Numai că cei zece ani de după abandonarea ambarcațiunii comuniste de către Dodon și Greceanâi, pe care Voronin i-a promovat pe vremuri cu multă speranță și ardoare, au fost mult prea zgomotoși ca să fie uitați de ambele părți. Cele mai grele reproșuri reciproce au vizat pactizarea cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și trădarea intereselor alegătorilor și/ sau ale Moscovei.

Palmaresul politic al comuniștilor care au înregistrat cel mai bun scor în 2001, când aveau majoritatea absolută în parlament și astfel au reușit să rămână la guvernare timp de opt ani, surclasează traiectoria socialiștilor. După 2009 comuniștii au intrat în conul de umbră. În februarie 2019 formațiunea a acumulat 3,75% și a rămas sub pragul de accedere în legislativ.

Corneliu Furculiță: Noi aducem perspectiva lucrurilor bune care au început în 2001 și au avut loc până în 2009
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:37 0:00

Sub conducerea lui Voronin partidul a oscilat de câteva ori între est și vest, a optat întâi pentru integrarea în Uniunea Rusia-Belarus, apoi pentru apropierea de UE, după care a cerut denunțarea Acordului de Asociere cu UE, iar mai târziu s-a răzgândit.

PSRM a acumulat la precedentele alegeri, din februarie 2019, aproape o treime din voturile cetățenilor. În 2016, liderul partidului, Igor Dodon, a fost ales președinte al țării. Cât s-a aflat la președinție, Igor Dodon s-a declarat lider informal al PSRM, doar ca să se conformeze normei legale, în realitate însă a rămas un jucător activ pe scena politică favorizându-și formațiunea politică fără scrupule, spun numeroși analiști.

Igor Dodon alături de Vladimir Putin, în una din multiplele sale vizite la Moscova. 24 iunie 2020, Parada Victoriei
Igor Dodon alături de Vladimir Putin, în una din multiplele sale vizite la Moscova. 24 iunie 2020, Parada Victoriei

În primăvara lui 2019 a negociat mai întâi o coaliție cu Vladimir Plahotniuc, dar în cele din urmă a bătut palma cu formațiunile de opoziție întrunite în cadrul blocului electoral ACUM. Mai mulți observatori se arătaseră mirați că Moscova a agreat alianța socialiștilor cu adversarii ideologici, fie și din rațiuni tactice îndreptate împotriva oligarhului Plahotniuc devenit peste noapte indezirabil în mai multe capitale. Din noiembrie 2019, PSRM se află la guvernare, dar pe durata pandemiei, mai ales, ar fi pierdut din simpatizanți, dovadă fiind, potrivit unor analiști, pierderea alegerilor prezidențiale.

Inconsecvența socialiștilor care mai mult timp au promovat ideea anticipatelor, după care au schimbat macazul în ultimele luni, când au introdus o stare excepționala disputată, declarată neconstituțională, special pentru a trage de timp și a amâna alegerile înainte de termen i-ar putea costa și mai scump, anticipează unii experți.

Renunțând la echilibristica geopolitică, socialiștii pledează fățiș pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică, iar modele de urmat pentru Igor Dodon și colegii lui socialiști sunt Vladimir Putin și Alexandr Lukașenka.

Fostul ideolog al PCRM, Marc Tkaciuk l-a criticat pe Dodon pentru faptul că în mandatul său doar s-ar fi folosit de ambalajul de pro-rus, în realitate, după părerea liderului Partidului Congresul Civic, în loc de apropierea de Rusia promisă alegătorilor, la modul practic a fortificat parteneriatul comercial cu vestul și astfel a dat apă la moara simpatizaților pro-UE și a celor care-și doresc unirea cu România.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG