O nouă viziune despre cum trebuie să evolueze Parteneriatul Estic până în 2025 a fost avansată la 2 iulie de către Comisia Europeană și Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.
Parteneriatul Estic este un program lansat în 2009 pentru strângerea cooperării între Uniunea Europeană și șase foste republici sovietice cărora nu li s-a oferit perspectiva aderării, Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Moldova și Ucraina.
Intitulată „Parteneriatul Estic, o agendă reînnoită pentru redresare, reziliență și reformă susținută de un plan economic și de investiții”, propunerea are în centru noțiunea de „reziliență” și urmează a fi discutată cu țările partenere, la un summit, în luna decembrie, se precizează într-un comunicat.
Propunerea prevede un buget de 2,3 miliarde de euro format din granturi, subvenții și alte instrumente financiare, autorii spunând că există un potențial de mobilizare a până la €17 miliarde de euro sub formă de investiții publice și private.
„Înaintăm un ambițios plan economic și de investiții care va contribui la stimularea locurilor de muncă și a creșterii economice și la prosperitatea regiunii Parteneriatului Estic”, a declarat la anunțarea propunerii comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, adăugând: „Această nouă agendă va sprijini redresarea socio-economică după pandemia COVID-19, va consolida relațiile economice și va construi rute comerciale între Uniunea Europeană și țările partenere”.
Obiectivele sunt creșterea comerțului, creșterea economică și a numărului de locuri de muncă, investirea în conectivitate, susținerea tranziției ecologice și digitale și promovarea unor societăți echitabile, bazate pe egalitatea de gen și incluziune.
„În centrul activității noastre se va afla promovarea democrației, bunei guvernări și statului de drept”, a spus șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell. El a precizat că propunerea se adresează și Republicii Belarus, unde Uniunea Europeană vrea să sprijine oamenii prin intermediul Parteneriatului Estic.
Relația Uniuni Europene cu Minskul s-a deteriorat sever în ultimele luni din cauza reprimării protestelor pro-democrație belaruse, iar regimul Lukașenka a anunțat săptămâna aceasta suspendarea participării țării în Parteneriatul Estic.
Comisarul european Várhelyi a declarat că propunerea include „sprijin pentru un viitor Belarus democratic”.
Noua agendă europeană presupune investiții pentru a sprijini în regiunea Parteneriatului Estic 500 000 de IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), pentru a construi sau moderniza în conformitate cu standardele Uniunii Europene 3 000 de km de drumuri și căi ferate prioritare, pentru a reduce consumul de energie cu cel puțin 20% în 250 000 de gospodării. Se mai vorbește de îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă potabilă și de îmbunătățirea calității aerului, de extinderea accesului la internet de mare viteză în 80% din gospodării. Agenda mai prevede combaterea amenințărilor hibride și cibernetice, a corupției, sprijin suplimentar pentru societatea civilă și mass-media independente, oportunități de călători pentru 70 000 de studenți, cercetători și tineri.
Pentru fiecare dintre cele șase partenere, Uniunea Europeană propune așa zise proiecte de țară flagship, un fel de proiecte lider, care vor fi și cele mai vizibile.
Pentru R. Moldova, acestea sunt: susținerea unei economii inovatoare și competitive, presupunând sprijin direct către 50 000 de IMM-uri; stimularea comerțului cu Uniunea Europeană prin construirea unui terminal de mărfuri la Chișinău; creșterea eficienței energetice prin extinderea renovării sistemelor de încălzire a blocurilor de locuit din Chișinău și Bălți; îmbunătățirea conectivității prin includerea Moldovei în rețeaua transeuropeană pentru transporturi; și investirea în capitalul uman și prevenirea „exodului de creiere” prin modernizarea infrastructurii școlare și implementarea unei Strategii Naționale de Educație.
