Vasile Botnaru stă de vorbă cu istoricul și analistul politic Gheorghe Cojocaru, care analizează contextul geopolitic în care s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
Gheorghe Cojocaru: „La o privire asupra contextului regional în care s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate, o comparație se impune de la sine: după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale anul trecut, succesul partidului pro-prezidențial Acțiune și Solidaritate a repetat, într-o anumită măsură, succesul Partidului „Sluga Poporului” din Ucraina, formațiunea care l-a susținut în lupta pentru putere pe Volodimir Zelenski. Mesajele programatice cu care cei doi lideri sau cele două formațiuni au câștigat alegerile au mai multe puncte de tangență, între care, în primul rând, cele cu privire la deoligarhizarea și decriminalizarea economiei, ca și nevoia unor reforme profunde sistemice.”
Europa Liberă: În mod firesc, lumea se uită, întâi de toate, la ceea ce se întâmplă în Ucraina, mai ales că, după vizita Maiei Sandu la Kiev, unde a avut întâlnire cu președintele Zelenski, s-au ameliorat relațiile moldo-ucrainene. Dvs. vorbiți despre similitudini, dar, probabil, există și diferențe. Vreau să vă întreb - în ce ar consta diferențele dintre situația din Ucraina și Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Speranțele investite odată cu alegerea Maiei Sandu la sfârșitul anului trecut s-au confirmat într-un mod fericit și s-au pus, totodată, bazele unui nou ciclu care va trebui să înceapă, obligatoriu, cu curățarea temeinică și neamânată a grajdurilor lui Augias. Spre deosebire de partidul pro-prezidențial „Sluga Poporului”, care s-a instalat la putere chiar la prima sa apariție pe scena politică ucraineană, Partidul Acțiune și Solidaritate este la a doua participare la un scrutin parlamentar, a acumulat o primă experiență guvernamentală de coaliție în 2019 și a trecut și prin băncile opoziției parlamentare. Liderii PAS, afiliat la Partidul Popular European, sunt cunoscuți și se bucură de sprijin intern și internațional. Astfel, viitorul partid de guvernământ are toate șansele să ia un start bun și să ducă Republica Moldova în direcția cea bună.”
Europa Liberă: Cum se va descurca PAS-ul în ipostaza de partid de guvernământ vom vedea, dar, pentru că ne raportăm la ucraineni, situația social-economică din Ucraina mult mai complexă desigur, dacă o comparăm cu situația din Republica Moldova, generează deja critici la adresa lui Zelenski și a partidului de la putere, popularitatea lor în mod inevitabil este în descreștere. Cum credeți, o așteaptă și pe Maia Sandu sau partidul pro-prezidențial o asemenea perspectivă?
Gheorghe Cojocaru: „Asemenea scenarii nedorite s-au întâmplat deja în istoria politică a Republicii Moldova. După schimbarea din 2009, a urmat „furtul miliardului” din 2014, după care fenomenul oligarhizării și capturării statului a închis societatea într-un cerc vicios, spart abia la alegerile prezidențiale de anul trecut. Aceste aspecte nu trebuie uitate, iar situația complicată din Ucraina de astăzi ar trebui, de asemenea, avută în vizor de viitoarea guvernare de la Chișinău, pentru a trage niște concluzii și a nu compromite o șansă unică, poate o ultimă șansă de a îndrepta lucrurile în bine.”
Europa Liberă: Vreau să vă mai întreb ceva - cum apreciați reacțiile internaționale la anunțarea rezultatelor scrutinului din 11 iulie?
Gheorghe Cojocaru: „Reacțiile de la Bruxelles, de la București sau de peste Ocean sunt calde, încurajatoare și angajante ca niciodată, s-ar putea spune, în istoria recentă a Republicii Moldova. Rusia, de asemenea, pare dispusă să discute cu viitoarea guvernare de la Chișinău. Beneficiind de un context internațional favorabil și de un mandat popular puternic, președinta Maia Sandu și noua guvernare de după scrutinul din 11 iulie vor trebui să-și suflece mânecile și să-și onoreze, pas cu pas, angajamentele electorale.”
