În urma alegerilor parlamentare din 11 iulie, se pune întrebarea dacă Ilan Șor, controversatul bancher devenit politician, și-a reînnoit și imunitatea parlamentară o dată cu reînnoirea mandatului de deputat. Șor a câștigat un nou mandat fără să fi călcat o zi în R. Moldova în timpul campaniei electorale și mult până la ea, pentru că a fugit din țară în 2019, după debarcarea aliaților săi democrați de la guvernare. Condamnat în prima instanță pentru implicare în furtul miliardului într-un proces care trenează la nesfârșit, se teme că poate fi arestat dacă s-ar întoarce acasă. Nu este însă limpede dacă noul mandat de deputat pe care trebuie să-l primească după ce vor fi validate rezultatele alegerilor îi va oferi vreo protecție.
Primii care au pus problema noii situaţii a fostului manager al Băncii de Economii, falimentate în 2014, sunt avocaţii lui Ilan Şor. Ei susţin că odată validat noul legislativ clientul lor se bucură de o nouă imunitate. A intervenit Procuratura Generală, comentând situaţia lui Şor, precum şi a colegilor lui de partid Petru Jardan şi Denis Ulanov, rămaşi la fel fără imunitate parlamentară şi puşi sub învinuire în alte cauze penale. Procuratura nu consideră că trebuie din nou să ceară ridicarea imunităţii celor trei inculpaţi, dar totuşi va solicita parlamentului să interpreteze legea pentru a nu lăsa loc de speculaţii.
Profesorul universitar Nicolae Osmochescu, specialist în drept constituţional, le dă dreptate avocaţilor. Cum este posibil să fie reales un deputat care are o condamnare penală disputată la Curtea de Apel Cahul şi care nu e prezent fizic în ţară de doi ani de frică de a nu fi reţinut de organele de drept? Nicolae Osmochescu spune că aici e aplicabil principiul ce nu este interzis e permis.
„Dumnealui i-a fost retrasă imunitatea de către parlamentul precedent, el acum din nou a fost ales în parlament de legislatura nouă. Şi din momentul când Curtea constituţională va recunoaşte valididatea alegerilor şi va valida mandatele deputaţilor el din nou se bucură de imunitate. Şi aici nu poţi să faci nimic, aici nu poţi interpreta altfel. Iată, din păcate, legislaţia noastră electorală căsăpită admite aşa ceva”.
Pentru a anticipa asemenea cazuri se cer modificări în legislaţia electorală, afirmă Nicolae Osmochescu, asta inclusiv pentru faptul că nu se ştie când va exista un deznodământ judiciar în instanţele naţionale pe cazul Şor.
Deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate, juristul Sergiu Litvinenco este de părere că dimpotrivă nu e cazul să se recurgă la un demers repetat de ridicare a imunităţii, acordul precedent nu se invalidează odată cu încetarea mandatului legislativului.
La fel Litvinenco spune că chiar dacă în secolul XXI un deputat poate lucra din orice colţi al lumii, după părerea lui, alesul poporului trebuie să fie prezent fizic la şedinţe.
„Este o ruşine ceea ce se întâmplă, este o ruşine faptul că noi avem un personaj care este condamnat de prima instanţă, dar totodată este ales ca parlamentar şi asta este problema, evident, a instituţiilor noastre de drept pe care noi vrem să le reformăm, pentru că fără asta astfel de situaţii, din păcatre, vor mai fi”.
Europa Liberă: Credeţi că situaţia aceasta necesită intervenţii în legislaţie. Da, există o hotărâre, da, în acea hotărâre scrie că sentinţa intră în vigoare din momentul în care devine irevocabilă.
Să nu-şi bată joc de lege şi de oameni, aşa cum s-a întâmplat, din păcate, în dosarul Şor...
„Cred că este nevoie de a face ca instituniile noastre de drept să examineze dosare în termeni rezonabili, să nu-şi bată joc de lege şi de oameni, aşa cum s-a întâmplat, din păcate, în dosarul Şor. Trei ani de examinare în Curtea de Apel, dinpăcate, vreo 60 şi ceva de amânări şi înţeleg că examinarea în fond a dosarului mai că nici nu a început. Iată acest lucru trebuie să nu se mai întâmple”.
Secretara Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, Elena Prohniţchi, observă că actualul cadru legal permite candidaţilor cu probleme de integritate să ajungă parlamentari. Legislaţia prevede că pretendenţii la funcţia de deputat depun o declaraţie pe propria răspundere despre inexistenţa restricţiilor legale, un act ce înlocuieşte fostul certificat de integritate introdus de democraţi şi care putea fi obţinut doar prin prezenţa fizică. Chiar dacă fusese criticat, acel certificat era conceput drept un filtru, explică experta ADEPT.
„Candidatul atunci când îşi exprimă intenţia de a candida la o funcţie electivă, la o funcţie publică trebuie să demonstreze prin preyenţa fizică această dorinţă şi seriozitatea intenţiilor sale şi atunci avea acea prevedere şi un efect de prevenire privind situaţiile de genul acesta cu care ne confruntăm acum că deputaţii nu se prezintă în plenul parlamentului de luni şi ani în şir”.
Controversele pe acest subiect pot fi elucidate doar prin celeritatea examinării cazurilor în instanţe, mai adaugă Elena Prohniţchi, sau prin modificarea constituţională în ceea ce priveşte prezumţia de nevinovăţie.
