Rapoartele celor mai importante organizații de media arată că în campania electorală pentru anticipatele din 11 iulie, mai multe instituții de presă au favorizat anumite partide politice. O cercetare a Centrului pentru Jurnalism Independent arată că cinci din zece televiziuni au promovat masiv Blocul Comuniștilor și al Socialiștilor, iar trei au sprijinit fățiș Partidul Șor. Cu toate acestea, suportul mediatic nu le-a garantat, ca în trecut, o victorie în alegeri, observă experții media. De ce, a căutat să afle stagiara Europei Libere, Nicoleta Stavilă.
Mai multe organizații media care au monitorizat campania electorală ce tocmai a trecut au ajuns la concluzia că alegătorii din R. Moldova au fost puși la grea încercare atunci când au trebuit să se informeze despre promisiunile candidaților. Și asta pentru că o bună parte dintre instituțiile media au făcut partizanat politic, au apelat la etichetări sau pur și simplu au răspândit știri false pentru a ajuta unele formațiuni să obțină cât mai multe voturi. În centrul Chișinăului am stat de vorbă cu mai mulți trecători pe care i-am întrebat dacă au dobândit sau încă nu imunitate la știrile care le spun adevărul „pe jumătate”:
Sunt canale care fac mai multă propagandă
„M-am informat în campania electorală mai mult online.”
Europa Liberă: Cum vi s-a părut presa? S-a expus echidistant în campania electorală?
„Nu toată presa. Sunt canale care fac mai multă propagandă.”
„M-am informat și de la televizor, și de pe internet, chiar și de pe stradă, de la oameni.”
„Eu m-am informat de pe rețelele de socializare mai mult și cred că informația este mult mai corectă, dar evident depinde și de surse, căci trebuie să le comparăm.”
„Mai mult mă informez din presa online decât cea tradițională.”
Europa Liberă: De ce?
„Pentru că e mult mai comod, am acces mult mai simplu, e mai rapid, sunt informată mereu și din mai multe surse.”
„Prin sate nu toate canalele ajung, (lumea) nu se informează din mai multe surse. Și zic „uite acela a făcut așa, așa și așa…” Și noi le spunem: „Stai puțin, nu te informa doar dintr-o sursă.”
„Îi este foarte greu, la moment, cetățeanului să aibă acces la informații de calitate. În special în zonele rurale este foarte dificil.”
Europa Liberă: Cum credeți, ce ar trebui să facă instituțiile ca să rezolve problema?
„Presă independentă. Cât mai multă presă independentă.”
„Oamenii deja au imunitate la știrile false, de atâția ani eu cred că oamenii au învățat intuitiv să le deosebească. Eu cred că o persoană trebuie să își formeze părerea nu doar de la televizor sau internet. Dacă o persoană este interesată, ea o să răzbată și TV, și internetul, și oamenii ca să înțeleagă ce este pentru el corect.”
Campania electorală reprezintă un teren fertil pentru politicienii care, în goana după voturi, nu ezită să recurgă la tactici manipulatorii prin intermediul instituțiilor de presă. Concluzia aparține experților de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) care au monitorizat comportamentul al zece celor mai importante televiziuni.
Dacă la începutul campaniei doar patru din zece posturi TV au reflectat corect cursa electorală, spre finalul acesteia toate au încălcat Codul Deontologic, spune directoarea executivă a CJI, Nadine Gogu. Majoritatea instituțiilor de presă au favorizat candidații Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și pe cei ai partidului Șor. Cum se explică, însă, că sprijinul mediatic nu le-a garantat celor două formațiuni victoria în alegeri, am întrebat-o pe Nadine Gogu?
În top cinci sunt acele media care au avut un comportament mai mult sau mai puțin echilibrat
„Eu cred chiar și aceste rapoarte de monitorizare, pe care le-am făcut noi în campania, împreună cu alți colegi din societatea civilă, i-au ajutat pe oameni să înțeleagă anumite lucruri. În același timp am remarcat în Barometrul de Opinie Publică că acele posturi de televiziune care au avut un comportament tendențios, care au făcut partizanat, care au favorizat masiv anumite posturi nu se află în top cinci al preferințelor publicului. În top cinci sunt acele media care au avut un comportament mai mult sau mai puțin echilibrat. Ceea ce înseamnă că oamenii mai mult au vizionat posturile care le-au oferit informații din care au înțeles anumite lucruri și au știut să facă alegerea. Celelalte posturi cu un comportament tendențios se află mai în spatele topului, respectiv mai puțin oameni le vizionează.”
Lumea știe că în spatele oricărui canal de televiziune este cineva care deține puterea
Datele celui mai recent Barometru al Opiniei Publice arată că jumătate dintre respondenți se informează în mare parte de la televizor. Pe locul doi este internetul, care reprezintă o sursă de informare pentru fiecare al patrulea cetățean. Înțelegând potențialul mediului virtual, majoritatea concurenților electorali și-au mutat campaniile „pe online”, spune directorul executiv al Asociației Presei Independente, Pentru Macovei. Organizația a monitorizat mai multe portalul de știri, iar concluzia e că majoritatea s-au lansat în acțiuni de partizanat politic. Rezultatele alegerilor arată însă că oamenii au învățat să se ferească de știrile contrafăcute, punctează Petru Macovei:
„Slavă Domnului, oamenii din Republica Moldova au început să facă o distincție mai clară între grâu și neghină, vorba veche, nu s-au lăsat manipulați, iar această situație ar trebui să îi pună pe gânduri pe redacțiile care sunt antrenate politic, care preferă să manipuleze, în loc să informeze obiectiv publicul. Gradul de încredere în presă în general în Republica Moldova, scade.”
Chiar dacă sprijinul mediatic preferențial nu s-a materializat în voturi pentru anumite formațiuni politice, este prematur să se creadă că alegătorii au început să gândească mai critic spre deosebire de anii trecuți. Și asta pentru că o bună parte au migrat „pe online”, iar practica a arătat că potențialul de manipulare în spațiul virtual, inclusiv pe rețele sociale, este poate chiar mai nociv decât în presa tradițională, constată sociologul Petru Negură, bursier Humboldt la Institutul de studii Est și Sud-Est Europene din Regensburg, Germania:
„Oamenii au, și unele studii arată acest lucru, o încredere scăzută în media tradițională, adică televiziune, ziare, pentru că toată lumea se întreabă: al cui este acest post de media. Lumea știe că în spatele oricărui canal de televiziune este cineva care deține puterea, și puterea politică, și puterea economică.”
Experții cu care am stat de vorbă mai spun că rezultatele recentelor alegeri au scos la iveală o altă latură negativă a dezinformării: scăderea încrederii alegătorilor. Or, un sondaj al comunității WatchDog și Institutul de Politici Publice au arătat în campanie o treime dintre alegători nu au avut încredere în niciun concurent electoral.
*Materialul face parte din cadrul proiectului Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de IREX Europe/ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. Opiniile exprimate în acest articol nu exprimă neapărat opiniile donatorilor.
