La Tiraspol au fost pronunțate două sentințe de condamnare în cazuri considerate de experți independenți ca fiind exemple de represiune politică împotriva unor critici ai regimului separatist transnistrean. În ambele cazuri, au fost formulate acuzații penale inclusiv pentru „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene”, adică a lui Vadim Krasnoselski.
Sentințele vin în momentul în care în stânga Nistrului de facto a început campania electorală pentru așa-zisele alegeri prezidențiale. Nu se cunoaște încă dacă actualul lider Vadim Krasnoselski va avea vreun contracandidat, toți oponenții politici reali fiind eliminați de pe scena politică prin persecuții și dosare penale.
Marți, judecătoria orășenească Tiraspol a emis o condamnare într-un dosar penal deschis pentru „instigarea la ură interetnică”, „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene” și „contestarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria”. Condamnatul este un locuitor al Tiraspolului, Mihail Ermurachi, și acesta va plăti o amendă de 9200 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 550 de dolari.
Centrul juridic și de drept Apriori de la Tiraspol notează că acesta este primul caz în regiunea transnistreană de condamnare în baza unor articole penale privind „jignirea președintelui” și „contestarea rolului pozitiv al pacificatorilor ruși în Transnistria”.
Într-un articol în care descrie acest caz, juriștii centrului Apriori scriu că în dosarul penal deschis lui Mihail Ermurachi se spune că acesta, în timpul unei discuții cu directorul unei școli de la Tiraspol, „l-a jignit pe așa-numitul președinte al republicii moldovenești nistrene, numindu-l „mercenar”, „marionetă” și a făcut afirmații false privind activitatea acestuia”. Mihail Ermurachi a spus aceste lucruri, adresându-se portretului din cabinetul directorului. În sentința de condamnare se spune că Vadim Krasnoselski, după ce a văzut materialele din acest dosar, a considerat declarațiile lui Mihail Ermurachi făcute la adresa sa ca fiind „jignitoare și de natură să-l umilească în calitate de om și reprezentant al puterii și să-i submineze autoritatea de președinte”. Krasnoselski a considerat că aceste acțiuni sunt criminale, se spune în materialele dosarului.
Krasnoselski, după ce a văzut materialele din dosar, a considerat declarațiile lui Ermurachi drept „jignitoare și de natură (...) să-i submineze autoritatea”...
Instanța transnistreană mai consideră că Mihail Ermurachi, în cadrul discuției din 2019 cu directorul școlii, s-a referit „cu lipsă de respect la activitatea misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria” și că acesta ar fi negat rolul pozitiv al misiunii Federaţiei Ruse în menținerea păcii, securității și stabilității în Transnistria”. Mihail Ermurachi ar fi calificat aflarea contingentului militar rusesc în regiunea transnistreană drept „act de ocupație a unui teritoriu străin”, iar pe militarii ruși și alte persoane care au legătură cu misiunea de pacificare i-a calificat drept „ocupanți”.
Juristul Centrului Apriori, Stepan Popovski, consideră total injustă condamnarea lui Mihail Ermurachi. Acest caz figurează și în recentul raport publicat de Apriori despre încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Studiul „Libertate în izolare: o analiză a situației drepturilor omului în Transnistria în perioada 2017-2021” trece în revistă 14 dosare unde au fost încălcate dreptul la informație, dreptul la întruniri, dreptul la libertatea opiniei, dar și la un proces echitabil. În multe dintre aceste cazuri este vorba despre persecutarea oponenților politici de către regimul de la Tiraspol și deschiderea unor dosare pentru „extremism”. Printre acestea sunt cazul scriitoarei Larisa Calic, care a scris o carte despre abuzurile din armata transnistreană, a deputatului comunist Alexandr Samonii, a activiștilor Ghenadi Ciorba și Irina Vasilakii, dar și acuzațiile de activitate politică aduse Centrului Apriori și juristului Stepan Popovski. Juriștii transnistreni semnalează ca încălcare majoră și limitarea nemotivată în perioada pandemiei a dreptului la libera circulație a tuturor locuitorilor regiunii transnistrene.
Analiza Centrului Apriori constată că timp de 30 de ani nu s-a găsit o formulă eficientă de apărare a drepturilor omului în regiunea transnistreană și că oamenii de rând sunt practic complet neprotejați în fața oricărui abuz, iar instanțele de judecată nu oferă victimelor nicio perspectivă rezonabilă de a obține câștig de cauză.
Tot săptămâna trecută a fost condamnat la trei ani și trei luni de detenție de o instanță transnistreană activistul Ghenadi Ciorba, acuzat de extremism pentru participarea la un miting spontan care a avut loc la Râbnița atunci când administrația transnistreană a închis podul peste Nistru, iar sute de oameni nu au mai putut merge la muncă sau la tratament pe malul drept al Republicii Moldova. Activistului i se mai impută „jignirea președintelui Vadim Krasnoselski”, publicarea unor materiale critice pe Facebook și criticarea pretinsului ministru de interne de la acea vreme. Ciorba este în arest de mai bine de un an, din 3 iulie 2020.
Biroul de reintegrare de la Chişinău a reacționat la această sentință, spunând că a sesizat organele de drept din Republica Moldova, dar și mediatorii și observatorii în reglementarea transnistreană, cu privire la detenția ilegală a lui Ghenadi Ciorba. Chişinăul cere eliberarea imediată a lui Ghenadi Ciorba și susține că „va întreprinde toate măsurile posibile și va face uz de toate pârghiile disponibile pentru a interveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului” din regiunea transnistreană.
Cazul lui Ghenadi Ciorba figurează și în recentul raport al organizației Freedom House privind drepturile omului în lume, ca exemplu de limitare drastică a drepturilor la întruniri. Raportul plasează regiunea transnistreană în categoria teritoriilor „nelibere”.
