Noua putere a fost pusă în dificultate săptămâna aceasta de dezvăluirile că purtătoare de cuvânt a șefei guvernului a devenit verișoara dreaptă a președintei Maia Sandu, iar prim-ministra Natalia Gavrilița nu și-ar fi declarat conform legii casa în care locuiește în centrul capitalei, în timp ce președinta și premierul, ajunse la putere cu un mesaj anti-corupție, nu au comentat în nici un fel.
Promovând insistent modificarea legilor din justiție care vizează instituția procuraturii, Centrul Național Anticorupție și Autoritatea Națională de Integritate, noua putere majoritară cu 63 de voturi în parlamentul de la Chișinău și-a atras mai multe critici. Opoziția, dar și unii experți din mediul neguvernamental atenționează despre graba cu care este amendată legislația, fără consultări publice inclusiv riscul de a fi create precedente periculoase pentru independența procurorilor. Comentatoarea politică Stela Jantuan spune că unele nemulțumiri își au rostul, dar că ar fi de înțeles și poziția Partidului Acțiune și Solidaritate:
„Eu cred că această grabă poate fi explicată prin două momente. Primul - pentru că PAS și-a învățat lecția din 2019, atunci când a tărăgănat destul de mult, și într-adevăr era de înțeles, ei nu erau experimentați și atunci au fost niște nemulțumiri în societate. Acum, ei cred că vor să rectifice acest moment. Al doilea, eu cred că cei din PAS înțeleg foarte bine că sistemul trebuie să primească un semnal, că se începe reformarea lui, pentru că asemenea sisteme cleptocratice, ele au o capacitate de a se adapta, dacă nu dai acest semnal și nu începi cu ceva.”
Sistemul trebuie să primească un semnal...
În opinia Stelei Jantuan, angajamentul de curățarea a sistemului pe care și l-a asumat guvernarea PAS ar trebui să includă și componenta unei comunicări explicite. Comentatoarea spune că deocamdată nu este clară viziunea de reformare pentru tot sistemul judiciar, pe fundalul unor așteptări crescânde în societate:
„Ei singuri încălzesc acest grad și ridică ștacheta așteptărilor, că ei pur și simplu n-o să aibă dreptul la nicio greșeală. De ce, de exemplu, unii experți care au susținut PAS și acum îl critică?! De început această reformare de la procuratura generală, procurorul general, asta e să mergi pe același traseu cum au mers toate guvernările până acum. Deja este un semnal nu prea bun. Eu deocamdată nu pot să înțeleg, este un concept, per ansamblu de reformare a justiției.”
Presa de la Chișinău a avut în vizor și scurta vizită la Chișinău a șefului adjunct al administrației de la Kremlin, Dmitri Kozak, mediatizată mai ales sub aspectul așteptărilor. Ce impresie a lăsat venirea emisarului Moscovei la Chișinău - l-am întrebat pe Ion Manole, directorul Promo-LEX, asociație care a cerut autorităților de la Chișinău să pună accent în discuții pe respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană:
„Din mesajul pe care l-a transmis domnul Kozak, nu am văzut nimic deosebit. Se repetă o teză mai veche, să spun așa, prin care Federația Rusă încearcă să ducă opinia publică și comunitatea internațională într-o direcție greșită, precum că problema transnistreană ar fi una internă, a Republicii Moldova, respectiv, ar fi fost și este un conflict intern. Iar în deciziile Curții Europene și multe alte documente internaționale care au fost elaborate pe parcursul celor 30 de ani se arată că nu există un conflict intern, nu a fost un război civil și soluția, de fapt, trebuie căutată atât la Chișinău, cât și la Moscova, și nicidecum împreună cu Tiraspolul.”
În opinia unor observatori ai scenei politice de la Chișinău, problema transnistreană nu mai este o prioritate. Ion Manole sugerează că acest dosar nerezolvat atrage după sine probleme cum ar fi contrabanda și spălarea banilor, ce vizează dezvoltarea întregii țări.
