Afganistan: Viața sub jugul talibanilor. Sub acest titlu în prima pagină, Le Monde oferă astăzi un reportaj din Kabul și un întreg dosar dspre viitorul țării, inclusiv economic, pornind de la ideea că talibanii înșiși au fost luați prin surprindere de viteza prăbușirii guvernului pro-occidental de la Kabul al lui Ashraf Ghani și că de aceea controlul situației este acum doar parțial, ei trebuind să găsească o soluție rapidă pentru lipsa cadrelor și membrilor administrației care se ascund sau au fugit. Și, de asemenea, fonduri pentru a asigura funcționarea piramidală a guvernului și administrației.
La Londra, The Daily Telegraph are la rândul său un reportaj, însă este vorba de ceva mai puțin obișnuit, articolul fiind scris practic de un militar la fața locului, nu de un jurnalist: este un rezumat al notițelor zilnice de-a lungul săptămânii trecute făcute de un soldat britanic însărcinat cu paza aeroportului din Kabul.
The Guardian, la rândul său, prezintă ceea ce pare a fi o divergență neobișnuită între un ambasador – cel de la Kabul – și guvernul său, ambasadorul, Laurie Bristow, care insistă că odată cu închiderea ambasadei din Afganistan a căuta menținerea prezenței militare la aeroport este o decizie plină de riscuri.
O asemenea afirmație îl face pe ambasador să-l contrazică public pe premierul Boris Johnson, care caută la rândul lui să-l convingă pe Joe Biden,astăzi la summitul G7, de necesitatea extinderii prezenței militarilor occidental și după data de 31 august.
Trebuie câștigat timp. Șefii de stat G7 se întâlnesc azi prin videoconferință pentru a discuta despre Afganistan, la inițiativa lui Boris Johnson, actualul titular al președinției rotative a grupului. Întâlnirea are loc la nouă zile după căderea Kabulului și doar cu șapte zile înainte de data stabilită de Joe Biden pentru retragerea totală a forțelor armate americane (31 august).
Cât despre cifre: aproximativ 16.000 de persoane au fost evacuate din Afganistan prin intermediul aeroportului Hamid Karzai în ultimele 24 de ore, a declarat Pentagonul luni. Asta ridică numărul de persoane scoase din Afganistan din iulie încoace la 42.000, inclusiv 37.000 de la începutul evacuărilor urgente de după 14 august, cu o zi înainte ca talibanii să ia Kabul, a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby. „Cu toate astea”, notează New York Times, „această cifră reprezintă doar o fracțiune din totalul cetățenilor americani, străini și aliați afgani care doresc să părăsească țara”.
Dar mai ales, pe măsură ce logistica și condițiile de pe aeroportul din Kabul devin „din ce în ce mai grave”, observă Wall Street Journal, "Departamentul de Stat arată că nu știe exact câți americani au rămas pe teren". Unii oficiali americani au estimat că ar fi între 10.000 și 15.000. Numărul lor este însă greu de evaluat mai exact, deoarece mulți cetățeni americani nu s-au înregistrat la ambasadă când au ajuns în Afganistan.
Și, desigur, la rândul său Marea Britanie trebuie să-și scoată trupele și civilii din acest viespar, cum o amintește Financial Times. Londra plecase initial de la principiul că militarii de la aeroportul din Kabul “vor avea nevoie de o săptămână pentru a finaliza evacuarea”.
La fața locului, talibanii nu vor însă să audă nimic despre o prelungire. Summitul virtual G7 din această zi de marți ar trebui să analizeze modul cum pot fi continuate evacuările și să ia în considerare eventualele sancțiuni împotriva talibanilor, relatează Washington Post. Potrivit Reuters, Londra va căuta să-și convingă partenerii ca împreună să amenințe public gruparea talibanilor cu sancțiuni dacă nu respectă drepturile omului sau dacă blochează avacuarea tuturor celor care doresc să părăsească Afganistanul. Aparent, Joe Biden și premierul Canadei Justin Trudeau sprijină acest plan.
Joe Biden lăsase deschisă, duminică, posibilitatea menținerii militarilor SUA în Afganistan și dincolo de data de 31 august, evocând „discuții în curs”. A fost avertizat însă de noul regim islamist de la Kabul să nu o facă. Forțele străine ar încălca o „linie roșie” dacă vor rămâne la Kabul și în septembrie și vor avea de înfruntat serioase „consecințe”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al talibanilor, Suhail Shaheen.
Eșec și în Crimeea
În paralel cu toate acestea, așa-numita Platformă Crimeea, un summit internațional organizat luni în Ucraina pentru a încerca încă o dată să găsească o soluție pentru Crimeea ocupată de Rusia, nu a dus nici de astă dată la nimic.
Au lipsit principalii lideri din UE, cei care vorbesc de obicei pentru Ucraina, mai întâi Angela Merkel - care a vizitat Kievul duminică, în schimb - și președintele francez Emmanuel Macron, făcând ca „acest summit să se dovedească un exercițiu de mesagerie în mare măsură inutil”, cum o scrie Politico.
Cum se vor putea finanța talibanii?
În afârșit, în Franța, Libération pune întrebarea, cât se poate de legitimă, unde își vor găsi talibanii fondurile necesare pentru a face să funcționeze un stat. Confruntați cu sancțiunile internaționale care îi afectează încă de când au fost etichetați drept organizație teroristă din 1999, talibanii au recurs de atunci la activități criminale pentru a se finanța. Într-un raport din luna iunie, Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a estimat că veniturile lor anuale se situează între 300 și 1,6 miliarde de dolari, în special din traficul de droguri și câmpurile de mac, la care se adaugă banii rezultați din răpiri pentru răscumpărare și din exploatarea muncii gratuite a multor săteni din regiunile controlate de ei.
Vine apoi un soi de colectare de impozite care s-a impus de mulți ani încoace în zonele controlate sau influențate de ei. Este vorba de cifre mult mai mari decât atunci când talibanii au preluat puterea în 1996, când ei beneficiau doar de donații de la oameni de afaceri din regiunea Kandahar, unde a fost fondat grupul, sau de ajutorul financiar acordat de Pakistanul vecin.
Dar un milliard și jumătate de dolari pe an, desi poate părea imens pentru o organizație criminală, reprezintă numai o picătură pentru un stat de dimensiunile Afganistanului, printre cele mai sărace de pe planetă, cu o populație de nu mai puțin de 38 de milioane de locuitori.
Regimul talibanilor mizează acum mult pe China, care nu și-a închis ambasada din Kabul și care nu a încetat să investească în infrastructura Afganistanului în ultimii 20 de ani, așa cum investește și în Pakistanul vecin. Dar, cum o subliniază în această dimineață marele cotidian din Hong Kong South China Morning Post, un atentat sinucigaș, cu o bombă, ieri, în Pakistan, împotriva unui convoi de ingineri chinezi arată cât de imprevizibil poate fi viitorul chiar și după plecarea forțelor SUA și ale NATO.
