Linkuri accesibilitate

Cultura în programele electorale ale partidelor din Germania


Afiş electoral vandalizat

Începerea campanie electorale pentru alegerile generale din 26 septembrie

În Germania a început campania electorală. La nivel naţional participă 47 de partide. Ele însă nu au candidaţi şi candidate în toate land-urile federale. Astfel, în landul Berlin, de exemplu, unde, în paralel, vor avea loc şi alegeri regionale, electoratului s-au prezentat 34 de partide care speră să obţină mandate pentru parlamentul local, unele şi pentru Bundestag, Parlamentul federal.

Cultura în programele electorale ale partidelor din Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:00 0:00
Link direct

Din ultimul sondaj (dat publicităţii saptămîna trecută de televiziunea publică, ARD, 20.8.) rezultă că într-o proporţie de 26 la sută, electoratul ar vota blocul creştin-democrat/creştin-social (bavarez). Partidul Social-Democrat ar obţine 21 de procente, ecologiştii 17 %, liberalii 13 %, naţionaliştii-autoritari din AfD 11 %, iar stînga 7 %. Toate celelalte partide la un loc ar primi doar vreo 7 procente din voturile germanilor, ceea ce însemană că nici una dintre aceste formaţiuni nu va intra în viitorul Bundestag.

Cultura, cenuşăreasa partidelor

Toate partidele şi-au publicat programele, accesibile pe internet. De remarcat ar fi că în toate aceste programe cultura joacă un rol secundar, continuînd să fie un soi de cenuşăreasă. Mai ales pierderile din cauza pandemiei au provocat o criză profundă pe care partidele nu prea o iau în serios.

Pierderile înregistrate numai anul trecut în domeniul cultural, se ridică la 22,4 miliarde de euro. Se estimează că nici situaţia pe anul în curs nu va arată cu mult mai roză, deşi s-au redeschis muzeele, sălile de teatru şi concerte sau cinematografele, accesul publicului însă este în continuare limitat.

În discursurile publice ale politicienilor trimiterile la cultură, de obicei, sînt însoţite de expunerea unor realizări.

Astfel se aminteşte, de exemplu, de asanarea Noii Galerii Naţionale (Neue Nationalgalerie) din Berlin, redeschisă pentru public, duminică, 22 august, care a costat 140 de milioane de euro.

Noua Galerie Naţională din Berlin
Noua Galerie Naţională din Berlin

Acest „templu al artei moderne” este creaţia celebrului arhitect Ludwig Mies van der Rohe (1886 - 1969) şi a fost inaugurată în 1968. Lucrările de asanare au început în 2015!

În mai toate programe electorale cultura ocupă un loc secund. Social-democraţii promit că vor impune o lege care va proteja adecvat situaţia socială a persoanelor din domeniul cultural. Creştin-democraţii susţin că vor continua consecvent politica actuală, care ar fi înregistrat rezultate foarte bune. Problema înfiinţării unui minister federal al culturii, despre care s-a tot vorbit în ultimii ani, nu apare în program. (În Germania doar land-urile federale au astfel de ministere. La nivel federal există doar un secretariat de stat pentru cultură. Şefa acestui secretariat, creştin-democrata Monika Grütters, s-a pronunţat pentru un minister federal, fără a stîrni o rezonanţă pozitivă în rîndurile decizionale ale partidului.)

Expoziţie Gerhard Richter, Noua Galerie Naţională, 2012
Expoziţie Gerhard Richter, Noua Galerie Naţională, 2012

Asemenea Partidului Stîngii şi Partidul Ecologist propune includerea unui articol în Constituţie legat de sprijinirea culturii. Crearea unui minister la nivel federal lipseşte din program. În schimb, ecologiştii susţin importanţa consolidării politicii memoriei, punînd un accent şi pe trecutul colonial. Despre politica memoriei se vorbeşte şi în programul creştin-democraţilor şi în programul Partidului Stîngii. Liberalii susţin asemenea celorlalte partide optimizarea socială a situaţiei persoanelor active în domeniul cultural, acordînd o atenţie specială promovării culturii germane în plan extern.

În centrul atenţiei partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) se află ca obiectiv prioritar consolidarea „identităţii naţionale” şi impunerea unui „culturi directoare” germane. Programul cultural AfD reflectă, bineînţeles, cunoscuta retorică ofensivă naţional-conservatoare, îndreptată contra „multiculturalismului” şi „relativismului cultural”. În domeniul „culturii memoriei”, AfD se pronunţă contra prezentării unilaterale a colonialismului ca o istorie a crimelor şi respinge schimbarea denumirii unor străzi care poartă numele unor persoane compromise politic.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG