Linkuri accesibilitate

Început de an școlar și provocările generate de rata de vaccinare slabă printre pedagogi


Imagine generică
Imagine generică

Cum să fie testați învățătorii nevaccinați împotriva COVID-19 în noul an școlar: gratis sau din banii contribuabililor? Aceasta este disputa politică principală din acest zile, înainte de începerea școlii. Dar o altă întrebare, care dă naștere la multe altele, este: de ce nu s-au vaccinat până acum toți învățătorii? Din motive religioase? Pentru că nu au încredere în vaccinuri? Pentru că nu au acces la vaccinul în care nu au încredere? Și, nu în ultimul rând, câți învățători au rămas nevaccinați? I-a numărat cineva, a discutat cineva cu ei despre motive?

Început de an școlar și provocările generate de rata de vaccinare slabă printre pedagogi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00
Link direct

Rata imunizării în rândul angajaților din instituțiile de învățământ, la începutul lunii august, era de 66 la sută vaccinați cu prima doză și peste 40 la sută imunizați complet. Aceste date le raportase Ministerul Educației, care se aștepta la o cotă mult mai impresionantă în comparație cu alte segmente ale populației.

Cum explică reținerea cei care încă nu fac parte din categoria vaccinaților? O parte spun că au contraindicații medicale, altora le lipsește pur și simplu accesul la informația veridică despre ce presupune imunizarea, constată învățătoarea de clasele primare din Chișinău, Natalia Bzovaia, fondatoarea comunității „Pedagogi Solidari”. Ea este vaccinată împotriva COVID-19, la fel și o bună parte dintre colegi și colege. Crede totuși că autoritățile sanitare ar trebui să comunice mai activ cu dascălii care, în virtutea meseriei, ar trebui să probeze că țin pasul cu informarea și documentarea la zi. Realitatea însă arată mai altfel, spune Natalia Bzovaia:

„Deoarece profesorii sunt acei care, de fapt, pot să își caute singuri informația, să o prelucreze, să ia anumite decizii, nici nu s-a lucrat prea mult în acest domeniu. Dacă să spunem cinstit, totuși marea parte a pedagogilor este vaccinată. Din păcate, odată cu apariția acestei decizii, s-au auzit și cei care nu sunt vaccinați. Ei sunt foarte indignați și cumva se creează o imagine nu chiar bună despre toți pedagogii din țară. Noi suntem într-o societate și trebuie cumva să conlucrăm, să colaborăm și să depășim niște situații de criză cum ar fi această pandemie.”

Ministerul Sănătății a fost criticat de profesori, prin vocea sindicatelor, pentru decizia de a obliga cadrele didactice, în cazul în care nu au urmat imunizarea, să plătească din mijloacele lor testele obligatorii. Testele pentru depistarea virusului costă între 350 și 600 de lei, ceea ce înseamnă că un pedagog neimunizat ar trebui să scoată din buzunar cam o mie de lei pe lună pentru a demonstra, o dată la două săptămâni, că nu este infectat cu COVID-19.

Cu câteva zile înainte de începerea anului școlar, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că decizia Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică „este nulă” pe teritoriul capitalei. El a mai precizat că programat un fond de trei milioane de lei pentru „identificarea soluțiilor de procurare a testelor, în caz de necesitate”.

În replică, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a atras atenția că deciziile Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică sunt executorii și nicio primărie sau comisie locală nu le poate declara nule. Cei care vor anula aceste decizii, a insistat șefa de la Sănătate, „își vor asuma totalmente responsabilitatea pentru situația epidemiologică în școli, revenirea școlilor la instruire on-line și pentru sănătatea copiilor și pedagogilor”.

Într-o discuție Europa Liberă, primarul de Drochia, Nina Cereteu, a confirmat că hotărârile Comisiei de la nivel național le consideră obligatorii pentru primarii din țară, prin urmare se vor conforma deciziei de a începe orele la 1 septembrie cu prezența fizică, inclusiv vor ține cont de măsurile ce-i vizează pe dascălii neimunizați. Spre deosebire de orașul Chișinău, care are statut de municipiu, prin urmare poate aloca surse financiare pentru instituțiile școlare, localitățile mai mici nu au nici bani și nici dreptul să o facă, explică primarul de Drochia.

Nina Cereteu, primarul oraşului Drochia
Nina Cereteu, primarul oraşului Drochia

„Hotărârile Comisiei naționale sunt cu caracter obligatoriu pentru toți. Faptul că ele ar fi trebuit să fie consultate, poate, cu autoritățile locale e altceva. În cazul dat, care este necesitatea noi să avem comisii locale dacă Comisia națională ne impune anumite hotărâri care nu pot fi modificate. Noi și așa ne ciocnim de problema lipsei cadrelor didactice. Dacă această problemă va fi, iar ea va fi una foarte stringentă pentru cadrele noastre didactice, pentru că ei nu vor dispune de resurse financiare pentru ca să se testeze atât de des, problema se va agrava și mai mult. Eu chiar cred că va trebui să fie revizuită această hotărâre.”

Primarul de Drochia și-a exprimat speranța că autoritățile naționale își vor revedea hotărârea privind testarea dascălilor sau, cel puțin, vor permite ca autoritățile să decidă la nivel local, funcție de numărul infectărilor, cum să procedeze. La ultima ședință a Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică s-a decis și majorarea ratei de vaccinare recomandabilă pentru ca procesul educațional să se desfășoare în siguranță. Astfel, din cauza agresivității noii tulpini Delta, care afectează inclusiv copiii, se cere atingerea pragului de 95 % de imunizare în rândul angajaților din învățământ, inclusiv a personalului auxiliar.

XS
SM
MD
LG