De 11 ani, în satele din R. Moldova activează parajuriștii – specialiștii din diverse domenii, dar care au primit o instruire juridică de bază, și care acum îi sfătuiesc pe săteni cum să-și rezolve problemele astfel încât să nu ajungă în justiție. Ce fel de probleme? Legate de o moștenire, o ceartă între vecini sau o tranzacție ce ridică mai multe semne de întrebare. Într-un interviu pentru Europa Liberă, parajuristele Viorica Chirnicinîi, din Logănești, Hâncești, și Veronica Li-Șui-Cean, din Cărpineni, Hâncești, explică cum e să fii parajurist în R. Moldova și cum puteți beneficia de serviciile acestor specialiști.
Veronica Li-Șui-Cean: „În general, cred că este o situație pentru întreaga republică - moștenirile nu sunt acceptate în localitățile noastre rurale. Oamenii ajung în situația în care au vândut un lot de teren pentru care nici nu aveau acceptată moștenirea, nu aveau un document confirmativ al proprietății lor. Unul dintre vânzători/cumpărători ar putea fi decedat deja sau plecat peste hotare și când a ajuns în situația de a face documentul, omul s-a trezit cu un ghem de probleme. Și atunci ele trebuie luate fir cu fir, puse capăt la capăt, pas cu pas până ajungi la soluționare.”
Viorica Chirnicinîi: „Depinde de localitate, pentru că într-o localitate mai des pot să prevaleze problemele legate de violența domestică, în alta – problemele legate de proprietate, de moștenire, de dreptul familiei. Eu activez în localitatea Logănești, raionul Hâncești. La mine, bunăoară, prevalează totuși problemele legate de proprietate, de dreptul de proprietate și succesiune și, ținând cont de faptul că mai sunt și asistent social, deci se adresează multe victime ale violenței domestice.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Eu activez în comuna Cărpineni, raionul Hâncești, este o localitate mare, cu 10.600 de locuitori, la fel prevalează foarte mult întrebările legate de dreptul de proprietate, succesiunea și foarte multe pe dreptul de vecinătate. Conflictele între vecini sunt foarte multe.”
Gospodarul a tăiat cocoșii
Europa Liberă: Și cum reușiți să le soluționați?
Veronica Li-Șui-Cean: „În mod diferit. În ultimul timp, în localitatea noastră Consiliul local a aprobat un regulament al întreținerii animalelor pe teritoriul localității, pentru că sunt foarte multe conflicte legate de faptul că vecinii țin animale acasă și-i deranjează pe ceilalți vecini. Sunt chiar și cazuri aparent amuzante. S-a adresat o doamnă cu întrebarea cum poate să procedeze dacă vecinul ei ține la casă vreo 100 de cocoși, ea vine de la tura de noapte și, respectiv, trebuie să doarmă ziua sau spre dimineață se culcă și toți cocoșii încep a cânta la o anumită oră și pe ea asta o deranjează la propriu. Și atunci a fost necesar să intervenim și, în baza acelui regulament, să-i explicăm vecinului respectiv că nu se poate să țină la casă atâtea păsări, respectiv ar trebui fie să-și construiască o fermă în afara localității, fie să reducă din numărul pintenaților.”
Europa Liberă: Deja din curiozitate, cum s-a încheiat?
Veronica Li-Șui-Cean: Gospodarul a tăiat cocoșii.
Europa Liberă: De fapt, parajuristul în comunitate este mai mult decât un simplu, să zicem, traducător de lege și care spune ce să facă omul, în practică este o muncă destul de solicitantă. Să-mi ziceți dumneavoastră – în ce măsură este remunerată și în ce măsură este asta o problemă pentru comunitatea parajuriștilor?
Viorica Chirnicinîi: „În 2010 au fost selectate 31 de persoane și din cele 31 de persoane au ajuns până în prezent în profesia vizată mai puțin de 10. Deci, fluctuația cadrelor la noi este destul de mare. Oamenii vin, pentru că e ceva interesant, ceva nou, dar remunerarea este foarte mică, 1.300 de lei, oamenii vin și pleacă.”
Europa Liberă: Tot mai mult se vorbește și vorbim în ultimul timp despre abilitarea juridică a oamenilor, despre cultura juridică, care ne-ar păzi și ne-ar feri de foarte multe belele.
Veronica Li-Șui-Cean: „Așa este.”
Europa Liberă: Cum stăm la capitolul acesta sau ce facem?
Viorica Chirnicinîi: „Oamenii vin atunci când uneori deja nu se mai poate de făcut nimic, când problema care putea fi soluționată printr-un sfat, printr-o idee sau ceva ușurel este deja necesar de adresat în instanța de judecată sau undeva la alte instanțe. Oamenii noștri au darul acesta de a lăsa problema până în ultimul moment, când îi apasă la propriu.
Parajuristul informează și direcționează.
Într-adevăr, parajuriștii suntem tocmai pentru a-i informa referitor la ceea ce se poate întâmpla în cazul în care nu-și rezolvă problemele la timp, pentru că probleme apar la toți. Parajuristul informează și direcționează. Asta cred că este menirea noastră de bază, informează despre prevederile legale – ce trebuie să faci, cum trebuie să faci, ce te așteaptă dacă nu faci așa cum trebuie și direcționezi către instituția aptă de a rezolva problema, de a te ajuta să-ți soluționezi problema.”
Europa Liberă: Cât de solicitați sunteți în general?
Veronica Li-Șui-Cean: „Încă facem față adresărilor. Eu doar aș remarca probabil faptul că, din punct de vedere istoric, la noi în societate nu a existat o cultură juridică sau financiară. Oamenii nu au fost învățați că ar trebui să respecte anumite proceduri, anumite aspecte legale să le ia în considerare. Probabil asta încă se resimte. Noi am mai avea menirea să încurajăm oamenii să se adreseze, să fie atenți la aspectele legale și la procedurile pe care au ei să le urmeze pentru ca să evităm niște probleme pe viitor.”
Europa Liberă: Dar cum se simte asta? Dați-mi câteva exemple ca să-mi dau seama cum...
Veronica Li-Șui-Cean: „Nu citesc ceea ce semnează...”
Viorica Chirnicinîi: „Pierd termenele de adresare, de soluționare a unor probleme...”
Veronica Li-Șui-Cean: „Vând casa fără documente...”
Viorica Chirnicinîi: „Da... Promit că o să-ți aparțină casa după decesul meu fără să facă niciun act și după deces se pomenesc fără actele necesare sau mezinul rămâne în casă și după asta, dar legea nu prevede așa ceva. Deocamdată, oamenii au nevoie de noi.”
Veronica Li-Șui-Cean: „E doar unul într-un sat, dar ar fi bine măcar unul la două-trei localități. De exemplu, Hânceștiul are peste 40 de localități, dar parajuriști suntem trei, însă sunt raioane care au unul sau nu au niciunul.”
Europa Liberă: Din comunitățile din care veniți, dar și din comunitățile în care colegii cu care lucrați, parajuriștii spun, cum e cultura generală, cultura juridică?
Veronica Li-Șui-Cean: „Probabil încă este scăzută.”
Viorica Chirnicinîi: „Da, încă lasă de dorit.”
În școală ar trebui mai multă educație juridică
Veronica Li-Șui-Cean: „Dacă încă oameni mai vând case fără a întocmi documente, dacă încă mai există acea violență în familii și femeile nu știu ce să facă și unde să se adreseze, probabil încă mai avem mult de lucrat. Dar acestea sunt niște exemple care, iată, chiar acum, în acest moment îmi vin în minte, cu siguranță ar exista un spectru larg.”
Europa Liberă: Care ar fi soluții nu doar de moment, dar și de perspectivă, soluții generale?
Veronica Li-Șui-Cean: „Probabil în școală ar trebui mai multă educație juridică. Când învățam eu la școală, se învăța dreptul general, nu cunosc acum care este programul școlar.”
Viorica Chirnicinîi: „Nu este în programul școlar.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Dar eu consider că chiar în anii de liceu sau haideți să luăm ultimul an de liceu ar fi cazul să aibă elevii un curs de educare juridică...”
Viorica Chirnicinîi: „...cu cele mai elementare lucruri.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Da, același testament, contract de muncă, contract de vânzare-cumpărare...”
Viorica Chirnicinîi: „...aceeași violență domestică, pentru că ei trebuie să cunoască lucrul acesta.”
Europa Liberă: Drepturile, dreptul la muncă.
Viorica Chirnicinîi: „Da, drepturi și obligații.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Fetele urmează să se căsătorească, să aibă copii, ele trebuie să știe cum să se apere, să cunoască ceva și despre gestionarea financiară.”
Europa Liberă: Pornind de la faptul că oamenii nu prea știu ce drepturi au și ce să facă atunci când le sunt încălcate, când, cum acolo, simplu spus cam asta ar fi, cum le este asigurat sau dacă vorbim de nivelul de acces la justiție al oamenilor, pornind de la asta.
Veronica Li-Șui-Cean: „Noi putem porni de la faptul că unii oameni ar putea nici să nu înțeleagă că li s-au încălcat anumite drepturi, firea noastră a tuturor sau așa am fost educați, iarăși mă întorc la cultura noastră istorică, să nu facem scandaluri, să nu ne pornim, să nu mergem împotriva altor oameni, să stăm cuminți la locul nostru și mai dăm și din mână uneori, las’ că Dumnezeu e sus și vede și cu asta se termină totul, dar probabil ar trebui de schimbat aceste lucruri.”
Viorica Chirnicinîi: „Oamenii mai cred că își poate soluționa problema doar cel cu bani. Noi vrem ca oamenii să cunoască despre faptul că fiecare are dreptul să beneficieze de asistență juridică garantată de stat. Noi încercăm să-i ajutăm în accesul la justiție.”
Am simțit că eu pot face lucruri frumoase
Europa Liberă: Spuneați la început că oamenii vin când e prea târziu și nu mai poți face nimic. Iată vă amintiți un caz din acestea, când prea târziu a venit, să fi fost mai devreme sau în care nu mai puteai omul să-l ajuți, deși voiai s-o faci?
Veronica Li-Șui-Cean: „Vin la noi deja când omul e decedat de câțiva ani și nu pot să-și înregistreze dreptul de proprietate asupra unui bun care nu le aparține, n-au cum.”
Viorica Chirnicinîi: „Dacă cunoști, dacă ești informat – ești scutit de o mulțime de probleme!”
Veronica Li-Șui-Cean: „Noi avem o satisfacție sufletească de la asta, serios.”
Viorica Chirnicinîi: „Da, asta este!”
Veronica Li-Șui-Cean: „Să știi că oamenii merg pe drum și îți spun: „bună ziua!” și „mulțumesc că m-ai ajutat”, și tu te simți util societății.”
Viorica Chirnicinîi: „Am simțit că eu pot face lucruri frumoase pentru oameni și oamenii apreciază lucrul acesta.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Da, este impactul nostru asupra societății. Eu vreau să cred că noi aducem o valoare societății, noi influențăm viața oamenilor din jur.”
Viorica Chirnicinîi: „O schimbare spre bine. Faptul că noi putem schimba lumea spre bine contează mult, contează mai mult decât remunerarea ceea de 1.300 de lei, am spus de multe ori: un „mulțumesc” și un „bogdaproste” venit din tot sufletul acoperă bani, bani. Asta-i!”
Veronica Li-Șui-Cean: „De asta noi obosim, dar continuăm.”
Oamenii spun „mulțumesc” și „bogdaproste”
Europa Liberă: În ce măsură oamenii știu că au dreptul la servicii asigurate de stat, iată din perspectiva asta și juridic?
Viorica Chirnicinîi: „Ei când vin nu știu, ei întreabă încă o dată: „Dar eu nu trebuie să plătesc nimic, dar eu nu ți-s dator cu nimic?”, asta întreabă și la început, și când pleacă. Omul se simte incomod pentru faptul că nu datorează nimic, mă întreabă: „Eu sigur nu trebuie să-ți plătesc?”.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Una din beneficiare m-a întrebat: „Este undeva o condică de reclamație sau unde aș putea eu suna să spun că m-ai ajutat, să spun „mulțumesc”, pentru că m-ai ajutat?”. Pentru mine asta a fost, zic: „Doamne!”. O altă doamnă tot așa, zice: „Dar cine te angajează pe tine?”. Dar eu spun: „Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat” – „Dă-mi un număr de telefon, să sun acolo să le spun despre tine”, că adică de bine să mă vorbească. Zic: „Nu trebuie, vă rog frumos”. Oamenii spun „mulțumesc” și „bogdaproste”.”
Europa Liberă: Despre asistența juridică garantată de stat în ce măsură oamenii cunosc că există, că pot beneficia de ea?
Viorica Chirnicinîi: „În localitate faptul că oamenii transmit de la unul la altul sau cei care și-au rezolvat deja problema prin intermediul asistenței juridice garantate de stat și care au transmis informații cumetrilor, vecinilor, prietenilor despre faptul că, uite, s-ar putea așa, chiar dacă nu ai bani, dar problema trebuie soluționată și că poți să o soluționezi, că statul permite accesul la justiție pentru fiecare, indiferent de nivelul lui de venituri. Da, radio-baba merge, se transmite tare repede.”
Veronica Li-Șui-Cean: „Este cea mai bună modalitate de transmitere a informației.”
Acest interviu este un fragment din podcastul CuDREPTul realizat de Tatiana Ețco. Interviul integral poate fi citit pe site-ul justitietransparenta.md.
CuDREPTul poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Anchor.fm,
Acest Podcast este realizat în cadrul Campaniei Naționale pentru o Justiție Sănătoasă, care este parte a proiectului „Accesul la Justiție în Moldova”.
