Polonia se confruntă cu un val de critici la o zi după ce Curtea Constituțională de la Varșovia a respins pe 7 octombrie primatul dreptului Uniunii Europene asupra celui național.
Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat că Polonia trebuie să aplice „complet și pe deplin” legislația UE, în timp ce ministrul francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a spus că decizia instanței poloneze este „un atac împotriva UE”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este „profund îngrijorată” și a promis că UE va „reafirma principiile fundamentale” ale ordinii sale juridice.
Curtea Constituțională a Poloniei a fost chemată să se pronunțe asupra unei decizii a Curții Europene de Justiție, care obliga autoritățile poloneze să renunțe la crearea unei camere disciplinare pentru judecători, văzută drept o încălcare a independenței justiției.
Instanța poloneză a declarat însă mai multe articole din tratatele Uniunii Europene „incompatibile” cu constituția țării și a spus că instituțiile UE și-ar depăși sfera de competență, interferând cu reformele din justiția Poloniei.
Mai mulți analiști au spus că decizia poate duce la un „Polexit”. Dar prim-ministrul de dreapta de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, a respins această posibilitate, spunând că aderarea Poloniei și altor țări din Europa Centrală la UE, în 2004, a fost „unul dintre punctele culminante ale ultimelor decenii”.
„Locul Poloniei este și va fi în familia europeană a națiunilor”, a scris Morawiecki într-o postare pe Facebook.
Ceva mai devreme, fostul președinte al Consiliului European, liderul opoziției poloneze, Donald Tusk, a anunțat un miting major la Varșovia, duminică „pentru a apăra o Polonie europeană”. Un veteran pro-european, Lech Walesa, al cărui sindicat Solidaritatea a contribuit la răsturnarea regimului comunist în 1989, a cerut alegeri anticipate pentru a „salva onoarea Poloniei”.
O majoritate covârșitoare a polonezilor, peste 80%, sprijină Uniunea Europeană, care a oferit Poloniei ajutoare vitale de miliarde de euro, stimulându-i dezvoltarea.
Dar relația cu Uniunea Europeană a devenit din ce în ce mai tensionată de la venirea la putere, la Varșovia, a partidului populist de dreapta Lege și Justiție (PiS). De atunci, Polonia a fost criticată pentru încălcarea libertății presei, a independenței justiției, a drepturilor omului în cazul comunității LGBT+.
Înainte de hotărârea Curții Constituționale de la Varșovia, UE a avertizat că aceasta ar putea avea „consecințe” asupra fondurilor de zeci de miliarde de euro pentru redresarea economiei poloneze afectată de pandemie. Polonia încă nu a obținut aprobare de la Bruxelles pentru primirea ajutoarelor sub formă de subvenții și împrumuturi avantajoase.
Alberto Alemanno, profesor de drept european la Școala de Studii Comerciale Superioare de la Paris, este citat de France Press cu opinia că niciun guvern european nu ar dori să fie văzut ca blocând aceste fonduri și, prin urmare, va avea loc o detensionare a relației cu Varșovia.
Citat de aceeași agenție, Piotr Bogdanowicz, un expert în drept de la Universitatea din Varșovia, a spus că decizia Curții Constituționale poloneze „este absolut incompatibilă cu legislația UE și ar trebui pur și simplu ignorată în hotărârile instanțelor obișnuite” din Polonia.
