Dacian Cioloș (Uniunea Salvați România) este premier desemnat. Primele discuții cu foștii parteneri de guvernare pare că nu au dus la nimic concret. Totuși, Ioana Ene-Dogioiu, de la spotmedia.ro, observă unele nuanțe de luat în considerare: s-au înregistrat, spune ea, „schimbări de ton”. Premierul interimar Florin Cîțu „a continuat să mestece punctaje, dar pe un ton incomparabil mai puțin agresiv și fără să mai facă declarații ultimative”, iar Rareș Bogdan, probabil cel mai vocal susținător al lui Cîțu, „anunță că s-a făcut un pas înainte și că românii vor fosta coaliție”. „Dar cea mai spectaculoasă este, mai spune jurnalista, schimbarea tonului USR la adresa președintelui Klaus Iohannis. După ce (fostul ministru de justiție) Stelian Ion a turnat către președinte o găleată de acuzații, iată că acum dl Cioloș vorbește despre șeful statului în termeni de responsabilitate și seriozitate”.
Melania Cincea scrie pe site-ul putereaacincea.ro că, la urma urmei, președintele Iohannis a desemnat „din ce-a avut” : cu propuneri de premier nu au venit la consultări nici liberalii, nici social-democrații, doar USR - cu Cioloș, și Alianța pentru Unirea Românilor - cu un nume inacceptabil. Pentru că e convinsă că Cioloș nu va reuși să treacă un guvern, Melania Cincea se gândește déjà la liberali, care ar putea avea o șansă de redresare la cea de-a doua nominalizare.
Cei de la PSD și-ar vedea viața complicată de venirea lui Cioloș
Raluca Boboc merge însă până la capăt cu ipoteza că Dacian Cioloș chiar ar ajunge la Palatul Victoria. Articolul pe care-l publică pe blogurile Adevărul inspectează posibilele reacții ale partidelor parlamentare. În interiorul Partidului Naţional Liberal s-ar declanșa imediat „jihadul”, cu perspectiva sciziunii. Și cei de la PSD și-ar vedea viața complicată de venirea lui Cioloș: în timp ce liderul partidului vede doar pericolul unui „nou guvern zero” (pe lângă, socotește domnia sa, cel din 2015-2016, condus de actualul șef al USR), opinia publică nu e deloc la fel de radicală. Ca europarlamentar și lider al partidului european Renew Europe, Cioloș e mai puțin asociat decât alți useriști cu moțiunea de cenzură și cu jocurile politice din ultimele luni. În consecință, „învestirea lui Cioloş ar da peste cap toate planurile şi strategiile făcute până în acest moment în Kiseleff, (la PSD, adică) dat fiind că atunci când a mai condus guvernul Cioloș „a generat (…)o impresie destul de bună la nivelul electoratului, (fiind apreciat pentru modestia şi bunul simţ pe care le afişează în prestaţiile sale publice, dar şi pentru backgroudul său la nivel european”. Singurii fericiți ar fi cei de la AUR, pentru că ar înregistra imediat o creștere mare în sondaje după ce vor fi pus la lucru toată retorica lor anti-europeană, y compris anti-vaccinistă.
Cel mai recent sondaj INSCOP, intitulat „Neîncrederea publică : Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și a fenomenului știrilor false”, confirmă copios tendința. Din prezentarea făcută de G4Media, rezultă că aproape 70% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de nici 60% în iunie). Se înscriu aici, explică sociologii, cu precădere femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din mediul rural, cu observația că a intervenit și ceva nou : „trendul conservator” în creștere în rândul tinerilor din aceeași „zonă socio-demografică de fragilitate în fața curentului infodemic actual”.
