Pe site-ul veridica.ro, Marian Voicu scrie despre transformările suferite de tehnicile de dezinformare ale Rusiei în funcție de contextul specific fiecărei țări. Cum era firesc, România în primul rând, dar și Republica Moldova sunt studii de caz.
E vorba de acomodări ale știrilor false cu temele care-i preocupă pe oameni în țările respective până la a deveni știri false fără sursă detectabilă, autohtonizate, deci. Se pornește de la o „narațiune primară”, se trece prin stadiul de „narațiune secundară” pentru a ajunge la „narațiuni endemice”, cele care ”consumatorilor” li se par produse chiar de mediul lor social apropiat. Așa au ajuns în societatea românească idei precum „România este o colonie a UE, condusă de statul paralel” sau „Suveranismul este singură soluție pentru a anula statutul de colonie”, ceea ce conduce la dezbaterea ideii de ieșire din Uniunea Europeană. Acest model (mai sunt și altele date ca exemplu în analiza lui Marian Voicu), face parte din cel de-al doilea val global de fake news, în care, pentru România, Rusia a trebuit să se adapteze rusofobiei notorii de aici, și a făcut-o. Scopul a fost „legitimarea decriminalizării corupției”. Analiza, de dimensiunile unui adevărat studiu, abordează cu atenție mult mai multe aspecte. Republica Moldova apare ca fiind vizată de formula unionistă promovată de Alexandr Dughin, sub drapelul mândru al apartenței, alături de România cândva, la ortodoxia rusă.
Una dintre consecinţe va fi o decuplare şi mai mare a acestor ţări, în termeni de prosperitate economic, de plutonul celor bogate
Întrucât criza politică din România turează astăzi în gol, e poate preferabil să alegem din presa zilei un editorial despre cosecințele economice ale nevaccinării la români. Semnează Pavel Lucescu în Ziarul de Iași. Autorul pornește de la o estimare a unui reputat think tank: „Ţările cu o rată de vaccinare mai mică de 60% înregistrată până la mijlocul anului viitor, vor suferi pierderi de PIB în valoare totală de aproximativ 2 trilioane de dolari în perioada 2022-2025”. „Una dintre consecinţe va fi o decuplare şi mai mare a acestor ţări, în termeni de prosperitate economic, de plutonul celor bogate unde rata de vaccinare e deja, în medie, de peste 60%. Cu o rată de vaccinare în acest moment de sub 35%, România are slabe şanse să prevină intrarea într-un asemenea scenariu”. În interiorul țării, efectul, economic negativ se va repercuta inegal, lovind mai cu seamă regiunile sărace, care au și cea mai mică rată de vaccinare. Din aceste regiuni se recrutează cei mai mulți emigranți economici, care vor fi nevoiți în număr semnificativ să se întoarcă în țară, lipsindu-se de câștigul atât de necesar. „Toate aceste consecinţe economice negative, scrie Pavel Lucescu, vor antrena, cu siguranţă, şi consecinţe politice majore. Creşterea disparităţilor economice (…) creează spaţiul perfect pentru apariţia şi înflorirea extremismului politic. Succesul tot mai mare al AUR e un indiciu clar. Trendul se va accentua, iar partidele populist-extremiste vor câştiga teren şi vor infesta întreg spectrul politic”.
Filozoful Mihai Șora a împlinit în urmă cu puține zile 105 ani. Portretul pe care i-l face pe contributors.ro Gabriel Andreescu îl oferă pe cunoscutul intelectual drept model și speranță totodată, într-o perioadă cu deosebire sumbră. Civismul ca mărturisire a binelui, buna credință prevalând demn asupra simplei bunătăți, calitatea excepțională a empatiei, toate acestea transformă într-o superbă lecție de viață vitalitatea intelectuală uimitor de senină a lui Mihai Șora.
