Centrul Analitic Expert-Grup a analizat modul în care autoritățile centrale au alocat bani primăriilor în perioada 2018-2021 iar concluzia este următoarea- resursele financiare din bugetul de stat, format din impozitele contribuabililor au fost împărțite deseori după practici care sfidează echitatea, în favoarea primarilor care reprezentau puterea. Cât de amplu este fenomenul numit de experți- clientelism politic, cum se manifestă și cum poate fi oprit, la acestea și alte întrebări am căutat răspuns de la expertul centrului, Dumitru Pîntea.
Dumitru Pîntea: „Noi când am început să cercetăm situația privind clientelismul politic în Republica Moldova, asta a început anul trecut, ne-am uitat la definirea clientelismului politic dată pe plan extern și în final am ajuns la o definiție care, să spun așa, cel mai bine caracterizează situația din Republica Moldova. Și aici noi, în cadrul studiilor noastre, am definit clientelismul politic drept complexul de relații care apar între persoanele unite prin interes în cadrul unui partid.
Aceasta ar fi așa, pe scurt să spunem, dar în termeni cât mai simpli, noi am evaluat cum au fost asigurate transferurile de la bugetul de stat către bugetul autorităților locale de nivelul întâi, adică către primării, în funcție de apartenența politică a primarilor. Clientelismul politic apare în Republica Moldova nu doar în procesul de transfer al mijloacelor financiare de la bugetul central la bugetele locale, dar și în cadrul achizițiilor publice, spre exemplu, numirea în funcții publice a diferitelor persoane afiliate mediului politic și alte cazuri.”
Europa Liberă: Vă referiți la inechități generate de relații determinate de culoarea politică?
Dumitru Pîntea: „Da, la asta în termeni cât mai simpli ne referim, banii alocați pe criterii politice.”
Europa Liberă: Cât de accentuată este diferența dintre fondurile care ajung în localitățile unde autoritățile sunt afiliate guvernării, de exemplu, și restul administrațiilor locale?
Cel mai mult clientelismul politic a fost vizibil în perioada anilor 2018-2019
Dumitru Pîntea: „Ca să înțelegem care este situația, ar trebui să intrăm un pic în detalii, pentru că situația este diferită de la an la an, iar alocarea de fonduri pe criterii politice cel mai des este vizibilă în anii electorali, și nu în toate perioadele electorale se manifestă la fel. Cel mai mult clientelismul politic a fost vizibil în perioada anilor 2018-2019, și anume înainte de alegerile parlamentare din 2019. Vă aduceți aminte, a fost acel sistem de vot mixt, când partidul aflat la guvernare înaintea alegerilor a încercat să fidelizeze cât mai mulți primari, să-i coopteze sub umbrela partidului aflat la guvernare, ne referim la Partidul Democrat de la acel moment. Ulterior, în perioada 2020-2021 la fel am avut ani electorali, doar că caracterul campaniilor electorale a fost diferit, partidele aflate la guvernare în campania electorală au fost altele, deja nu a mai fost Partidul Democrat și strategia aplicată a fost diferită.”
Europa Liberă: Putem constata că ideea de fidelizare a primarilor, cum ați menționat Dvs., a fost mai puțin pusă în aplicare, valorificată?
Dumitru Pîntea: „Conform rezultatelor noastre, da, s-a văzut o scădere a clientelismului politic, dar acesta nu a dispărut, el a rămas în cazul anumitor localități. Practic, studiul nostru analizează o perioadă de timp din 2018 până în 2021, situația este diferită de la an la an. Dacă o privim la nivel agregat în decurs de 4 ani, putem spune că în ultimul timp vedem o scădere, dar nu o dispariție totală.”
Europa Liberă: Sunt anumite sectoare sau domenii de alocare a fondurilor publice unde diferențele dintre alocații se remarcă cel mai mult, există această discrepanță vizibilă?
Dumitru Pîntea: „În cadrul studiului, noi am evaluat 6 instrumente prin care banii de la bugetul central sunt transferați către autoritățile publice locale de nivelul întâi, respectiv către primării. Și aici ne referim, spre exemplu, la programul „Drumuri bune”, care a fost un program puternic promovat de către Partidul Democrat începând cu anul 2018 și, apropo, un program care a avut cele mai consistente resurse financiare care urmau a fi distribuite. De asemenea, noi am analizat fondurile constituite la nivelul bugetului central, cum ar fi Fondul ecologic național, Fondul de investiții sociale, Fondul național de dezvoltare regională sau cel de eficiență energetică prin intermediul cărora la fel sunt distribuite alocații financiare către primării, nu către toate primăriile din țară. Și aici noi am vrut să vedem care primării beneficiază de resurse financiare mai mari și dacă acestea sunt afiliate guvernării sau nu.”
Europa Liberă: Cum de este posibilă repartizarea fondurilor după criterii politice, nu funcționează reguli clare de distribuire a banilor, nu există mecanisme precise în acest sens?
Dumitru Pîntea: „Evident, de-a lungul timpului legislația bugetar-fiscală a fost modernizată, ajustată la cele mai bune practici internaționale, dar totuși mai mereu s-au găsit unele portițe prin care partidul aflat la guvernare încerca să fidelizeze primarii afiliați. Am să vă dau un exemplu: transferul de mijloace financiare de la nivelul bugetului de stat către primării. În mod normal, el se realizează conform unei formule destul de clare, primăriile primesc bani în funcție de numărul populației care își are reședința în acea localitate. Deci, practic, nu poate fi vorba aici de alocații mai mari pe cap de locuitor pentru cineva în detrimentul altei primării. Totuși, iată, începând cu anul 2018 și până în anul 2020, a fost inclus suplimentar un alt program, programul denumit „Drumuri bune”, în cadrul căruia alocațiile se făceau în baza unor reguli neclare. Partidul aflat la guvernare a încercat să fidelizeze primarii în funcție de acele circumscripții care au fost formate înaintea alegerilor parlamentare din 2019. Deci, prin anumite decizii ale guvernului au fost create instrumente paralele de distribuire a banilor.”
Europa Liberă: Există și actualmente astfel de posibilități?
De ce anumite proiecte ale primăriilor afiliate guvernării sunt acceptate, iar celelalte, nu?
Dumitru Pîntea: „Din fericire, eu aș spune, programul „Drumuri bune”, ultima ediție a acestui program a fost în anul 2020, în anul 2021 acesta nu a mai fost pus în aplicare și s-a revenit doar la acea formulă în funcție de numărul de locuitori. Asta-i când vorbim de programul „Drumuri bune” sau de transferul de fonduri pentru întreținerea drumurilor la nivel local. Dacă ne referim la alte fonduri, cum ar fi Fondul ecologic, Fondul de eficiență energetică sau Fondul de dezvoltare regională, schema după care se alocă banii este una diferită. Acolo este un concurs de proiecte, iar localitățile care înaintează cele mai bune proiecte în mod teoretic ar trebui să câștige sumele respective de bani. Evident, se iau în calcul și alte criterii, în funcție de necesitatea acelor proiecte ș.a.m.d. Aici problema de clientelism apare, de ce anumite proiecte ale primăriilor afiliate guvernării sunt acceptate, iar cele care vin din partea primăriilor neafiliate guvernării nu ar fi acceptate? Iată aici noi am vrut să vedem care este situația și, apropo, spre exemplu, Fondul ecologic național, din care se finanțează proiecte de construcție de apeducte și canalizare în localități, a fost fondul cu cel mai mare indice de clientelism.”
Europa Liberă: Ce soluții sunt la îndemână pentru a stăvili aceste practici de distribuție a banilor după preferințele cuiva și după afilierea de partid?
Dumitru Pîntea: „În primul rând, eu aș spune că guvernul trebuie să respecte acele formule pe care le are setate în cadrul legislativ și normativ, formule care vizează, spre exemplu, numărul populației sau numărul de kilometri de drumuri, sau alte criterii care se iau la bază. În al doilea rând, acolo unde apare tentația de a finanța mai mult primăriile afiliate partidului de la guvernare ar trebui de intervenit cu reguli mult mai stricte și criterii mult mai stricte.”
Europa Liberă: Acum este în proces de elaborare politica bugetară pentru anul viitor, am observat o noutate, că primăriile vor beneficia de evaluare integrală a taxei pentru folosirea drumurilor, până în prezent li se transfera doar jumătate din fondurile acumulate. Sunt măsuri în procesul de elaborare a bugetului pentru a diminua riscurile de a se ajunge la clientelismul politic?
Dumitru Pîntea: „De fapt, scopul activității date, respectiv realizarea acestor studii nu este doar de a prezenta care este nivelul de clientelism politic pe anumite instrumente pe care le are guvernul la dispoziție, dar și de a veni cu recomandări în vederea limitării nivelului de clientelism și asigurării că banii publici sunt utilizați în mod cât mai eficient și acoperind cât mai multă lume, nu neapărat cei care sunt adepții guvernării sau nu și nu neapărat primăriile care sunt afiliate guvernării sau nu. Respectiv, ceea ce menționați Dvs., că anul acesta deja transferurile către autoritățile locale pentru reparația și întreținerea drumurilor vor crește, aceasta a fost și una din recomandările noastre, de a renunța la acel program „Drumuri bune” și de a rămâne doar la mecanismul de transfer de bani bazat pe numărul populației. Bine, faptul că guvernarea a venit să suplimenteze acest fond prin transferul la 100% din taxa de folosire a drumurilor către autoritățile locale, deja asta vine în concordanță cu angajamentul de sporire a autonomiei financiare locale, iarăși un angajament pe care noi în cadrul proiectului respectiv ne-am angajat să-l promovăm.”
Europa Liberă: În momentul în care un primar care nu are în spate un partid de guvernământ înțelege că șansele lui de a obține fonduri pentru localitate sunt mai puține poate decide să migreze spre partidul care este la putere. Iată, migrația primarilor de la un partid politic la altul, cât de mult a fost influențată de această distribuție inechitabilă a banilor?
Dumitru Pîntea: „De fapt, acesta a și fost elementul central care determină clientelismul politic, și anume faptul că cumva partidul aflat la guvernare dă de înțeles primarilor că, uitați-vă, dacă ne veți susține, atunci noi vom transfera mai multe fonduri către voi pentru a putea realiza și voi, la rândul vostru, mai multe proiecte pentru cetățenii din localitățile voastre. Acest fenomen al migrației primarilor a fost extrem de vizibil în precedentul mandat al primarilor, respectiv după alegerile din 2015 până la alegerile din toamna anului 2019, când am avut o migrație fără precedent a primarilor. Practic din cei 898 de primari existenți, cel puțin 470 și-au schimbat afilierea politică, unii chiar și de două ori, și de trei ori. Acest fenomen a scăzut semnificativ după anul 2019, odată cu alegerile locale din toamna anului 2019.”
Europa Liberă: Se discută de mai mult timp despre împărțirea banilor după culoarea de partid a primarului și totuși se creează impresia că problema clientelismului politic nu este înțeleasă deplin, întrucât au fost sesizate cazuri recente când un candidat în alegeri scoate în față partidul pe care îl reprezintă și, respectiv, susținerea de care va beneficia fiind primar în localitate. Care este explicația Dvs.?
Dumitru Pîntea: „Sunt mai mulți factori care determină acest comportament al primarilor. Pe de o parte, noi înțelegem foarte bine că resursele financiare limitate de care dispun la nivel local, practic, majoritatea bugetelor locale sunt destul de mici în raport cu necesitățile care sunt în localități și de aici cumva și primarii găsesc această oportunitate de a trece la alt partid ș.a.m.d. O altă problemă ar fi că mulți primari chiar au fost șantajați prin anumite dosare, cu anumite răfuieli politice și au fost obligați să treacă la un alt partid, neputând asculta opinia publică, care le-a dat votul aflându-se pe listele altui partid. Mulți au fost taxați pentru această tranziție, dar trebuie să spunem că și guvernul central uneori vine cu anumite mecanisme prin care îi face pe primari să lupte ca să aibă posibilitatea de a găsi mai ușor limbaj comun cu partidul aflat la guvernare.”
