Executivul condus de Natalia Gavrilița a primit votul de învestitură din partea legislativului și a depus jurământul în fața președintei Republicii Moldova Maia Sandu în data de 6 august, iar prima ședință de guvern a avut loc pe 9 august. Exponenții societății civile și opoziția analizează situația social-politică și economică și rezultatele primelor 100 de zile de activitate a noului guvern și majorității parlamentare, care și-au concentrat atenția pe reforma justiției, strategia cu privire la depășirea crizei energetice, situația pandemică și criza socioeconomică. Între laude și critici, facem bilanțul guvernării la acest sfârșit de săptămână.

La împlinirea celor 100 de zile de mandat, șefa executivului Natalia Gavrilița s-a lăudat cu majorări de pensii, compensații pentru tariful de gaz, atragerea de surse financiare externe, susținerea agenților economici prin reducerea TVA la 6 la sută, dar și foarte multe persoane date afară din motiv că au fost servile fostelor guvernări, iar la capitolul eșecuri șefa executivului recunoaște problema insuficienței de cadre și a făcut un apel repetat către cetățeni pentru a participa la concursurile organizate de guvern și a se angaja la stat. Oamenii cu care am discutat la Rezina vin cu note pentru actuala guvernare la 100 de zile de la preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate.

– „Dar ce notă putem să-i punem?... E greu încă de prețuit la timpul acesta, încă e scurt, 100 de zile, dar guvernul trece printr-o perioadă destul de grea și încearcă să rezolve acele întrebări pe care ei chiar în campania electorală le-au pus în fața poporului.”

Europa Liberă: Cum îi reușește și care probleme credeți că încet-încet pot să-și găsească soluția?

– „Cred că încet, că altfel nu poți face nimic, mai ales dacă luăm reformele în judecătorii, în procuratură nu se fac atât de ușor și-i clar că trebuie cadre noi, specialiști noi. Dacă să luăm așa, îi de ajuns acolo în procuratură să rămână unul din cei vechi care oricâți vor veni îi învață toată tâlhăria care a fost și până acum. E clar că noi am vrea să fie bine deodată, dar nu-i de unde.”

Europa Liberă: Dar e cu șansă această intenție a guvernanților să facă curățenie în justiție?

– „Da, este! Văd că s-au apucat olecuțică și cred că au s-o scoată în capăt, fiindcă dacă au să lase așa pe jumătate, păi n-au să facă nimic și atunci și poporul o să se dezamăgească.”

Europa Liberă: O altă problemă care a dat mari bătăi de cap cetățenilor și autorităților – problema asigurării cu resurse energetice. Cum vedeți Dvs. deznodământul acestei probleme?

– „Problema gazului este o problemă destul de serioasă. Și dacă ar fi fost alternative la gazul acesta, să fi avut din altă parte de unde să mai luăm, e clar că negociezi așa cum vrei tu, dar aici e o singură sursă – Rusia. Și ce condiții ne pun ei, vrem noi sau nu vrem, pe iarnă acum să lași poporul acesta fără încălzire e clar că nu poți.”

Europa Liberă: Și sunteți mulțumit de felul cum s-a reușit să se găsească compromis, să se negocieze acest contract cu Gazprom-ul?

– „Nu-s prea mulțumit. În primul rând, prețul e destul de mare și dacă acum noi o să plătim undeva la 9-10 lei pe metrul cub de gaz, închipuiți-vă că oamenii de la sate, chiar și din orășele cam greu o le fie să achite, că astfel n-o să le rămână nimic nici de mâncare, nemaivorbind de îmbrăcat ș.a.m.d., dar pensionarii care au 1.000 și ceva sau 2.000, cred că au să rămână să facă la plita ceea numai un ceai acolo și te miri ce mâncare.”

Video: Tatiana Negară, vânzătoare la piața din Rezina

Europa Liberă: Cum trebuie să se edifice relația cu Rusia, cooperarea moldo-rusă cum trebuie să se dezvolte?

– „De Rusia nu scăpăm noi degrabă și Rusia are aici interesele ei. Pământul acesta al nostru e un pământ strategic în centrul Europei și de-atâta aici toți sunt interesați să ne joace cărțile așa cum vor ei, dar eu nu înțeleg una, iată că gazul acesta care vine în Transnistria, acolo pensionarii primesc 100 de metri cubi pe degeaba iarna și ceea ce mai plătesc ei acolo e o nimica toată. Unde-s banii ceia, de ce nu se duc, de ce noi avem atâtea datorii și trebuie să plătim datoriile lor? Iată asta nu-i clar. Ar trebui guvernul acesta să se lămurească – ori/ori: ori sunteți cu noi, ori sunteți cu aceia și atât.”

Europa Liberă: Dar cum vreți să fie soluționată această problemă transnistreană și de cine depinde rezolvarea ei?

– „Depinde de guvernul nostru și depinde de Uniunea Europeană, de America. Dacă ei au să dorească să se implice aici serios, nu pur și simplu așa, că, iată, noi avem 30 de ani și nimic bun, cu fiecare an care trece tot mai rău și mai rău.”

Europa Liberă: Acum urmează Nicu Popescu să se întâlnească cu Serghei Lavrov, cei doi miniștri de externe de la Chișinău și Moscova să discute dosarul relației bilaterale, dar se vorbește și despre un posibil dialog Maia Sandu și Vladimir Putin. Cum ar trebui să fie aceste discuții?

– „Aceste discuții trebuie să fie de la egal la egal. Demnitatea poporului, demnitatea Moldovei ș.a.m.d. noi trebuie s-o păstrăm, că dacă o să ne uităm la tot ce vrea să ne facă Rusia, e clar că noi departe nu vom ajunge, dar aici trebuie să avem o susținere destul de mare din partea Europei. Dacă Uniunea Europeană ne va susține, atunci noi o să avem posibilitate încetul cu încetul poate să ne rupem, dar noi depindem de piața din Rusia, undeva 30-40% din toate produsele noastre se duc în Rusia, acolo-s întrebate. Vom vedea, viața o să ne arate, dar în tot cazul trebuie să se lămurească, în primul rând, cu Transnistria, dacă s-ar lămuri cu bucățica asta de pământ, ar fi cu totul altfel, trebuie să-i pună și pe dânșii în aceleași condiții ca și pe noi și atunci va fi altfel, dar dacă se vor apuca să facă tot aceea, înseamnă că nu avem noi degrabă viitor.”

Europa Liberă: Dar pentru Dvs. contează - Republica Moldova mai aproape de Est sau mai aproape de Vest?

– „Desigur! Noi suntem în Europa geografic, nouă aici ni-i totuși locul, cu țările din Europa, aici e democrație, oamenii altfel trăiesc și legile-s legi și toate celea. Nu degeaba ai noștri, tot tineretul se duc, iată, în Italia, Germania, Franța ș.a.m.d. Toți fug, rămân satele goale, nu știm ce o să fie peste 10, 15 ani de zile, dar cred că trebuie de cointeresat oamenii să aibă de lucru aici, să aibă un salariu bun și atunci e clar că au să rămână aici pe loc și să cointereseze producătorul, să-l sprijine. Iată, din păcate, la noi, până în timpul de față producătorul nu-i susținut. Luați orișice magazin mare, acolo-s 60-70% produse aduse din alte țări, dar ale noastre nu avem unde le duce. Iaca a crescut omul producția și nu are ce face cu dânsa. Nu-s normale chestiunile acestea, dar sperăm că va fi bine.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Rezina...

– „Europa Liberă, dar care-i Europa ocupată?...”

Europa Liberă: Iată acum s-au împlinit 100 de zile de când la guvernare au venit alte forțe politice. Ce notă le puneți?

– „Unu întreg și unu. Îi foarte rea politica Moldovei, foarte rea.”

Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să facă să nu fie rea?

– „Să fie făcută ordine.”

Europa Liberă: De unde începe ordinea?

– „De la elementele parazitare, de la cadrele care conduc țara. Trei – corupția și cadrele care conduc țara.”

Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova știu ce vor?

– „Ei vor viață bună, dar n-au.”

Europa Liberă: Își pot decide ei singuri destinul?

– „Nu! Nu, pentru că-i corupt, el nu știe unde se duce și de unde vine. Oamenii la noi dacă s-au născut în Moldova, el trebuie să fie cetățean al Moldovei și moldovan.”

Europa Liberă: Îs uniți moldovenii?

– „Nu!”

Europa Liberă: Ce idee ar putea să-i unească?

– „Nicio idee.”

VIDEO: Vasile Duca, profesor din Rezina

Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Moldovei? Cum ați vrea să arate Republica Moldova peste 5, peste 10 ani?

– „Dacă dvs. duceți-vă într-un sat...”

Europa Liberă: Eu merg în toate satele...

– „Și ați văzut? Și conducerea care-i azi o să ne aducă încă mai rău și încă mai săraci.”

Europa Liberă: Dar ce conducere vă doriți?

– „Patriotică să fie, să fie țăranul...”

Europa Liberă: Cine sunt patrioții?

– „Trebuia să rămână Dodon la putere, unul singur el nu face nimic.”

Europa Liberă: D-apoi are un partid întreg, chiar două, sunt cu Voronin împreună.

– „N-are, n-are nimic, doamnă, dar nu ne ducem noi în Europa niciodată, că noi nu suntem europeni, noi suntem țărani plouați și amăgiți de toți, și schilodiți de toți, și încă și necărturari ca lumea.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam de cine depinde viitorul Moldovei.

– „Apoi viitorul Moldovei... Cred că noi trebuie să fim colonizați de-o țară bogată, chiar și colonie a Rusiei să fim, numai că rușii au să ne ducă în Siberia, pe moldoveni au să-i ducă în Siberia și au să aducă ciukci aici.”

Europa Liberă: Și vă las pesimist?

– „Realist...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Rezina, și întrebăm cetățenii: ce notă le puneți celor care au luat puterea cu 100 de zile în urmă?

– „Au început a face lucru bun, vom vedea mai departe cum o să fie.”

Europa Liberă: Dar ce fac bun?

– „Acolo trebuie tare mult de lucrat și să lucreze cinstit, ca să fie ceva bun pentru oameni.”

Europa Liberă: Să ne referim la problemele care sunt cele mai mari pentru societate, pentru țară. Pe care le-ați pune în capul listei?

– „În primul rând să fie leul nostru egal cu euro, salariul să fie așa ca să poți trăi, nu să lepede moldovenii țara noastră și să se ducă peste hotare ca să câștige acolo o copeică.”

Europa Liberă: Ce salariu v-ar trebui ca să ziceți că aveți un trai decent și că sunteți un om mulțumit?

– „Salariul... Dacă benzina și motorina sunt în preț european un euro litrul aproape, apoi ar trebui și salariu să avem.”

Europa Liberă: Cât?

– „Să trecem la euro și noi. Măcar o mie de euro, măcar o mie de euro, de-amu ar fi oleacă mai binișor, de-amu ai avea de unde turna și în bak (rezervor) la mașina ceea ca să meargă, și o reparație să-i faci.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Rezina...

– „La mine radioul e permanent deschis, eu mă scol și mă culc cu el. Aseară Dvs. ați vorbit din Bujor, mi-au plăcut oamenii, lumea s-a trezit.”

Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când forțele pro-occidentale au venit la putere. Ce notă le puneți?

– „Eu le-aș pune 9 și jumătate, fiindcă pe parcurs se învață și vreau ca lumea să înțeleagă că nu se face totul deodată. Noi pe parcursul vieții ne învățăm și aș dori ca oamenii să înțeleagă și să nu ne urâm unul pe altul.”

Europa Liberă: Ce pași până acum v-au insuflat încredere din cei care sunt făcuți de cei de la putere?

– „Îmi place foarte mult cărturăria lor și cel mai mult că dna președintă Maia Sandu are o răbdare nemărginită. Oamenii nu prea înțeleg lucrurile, ia uitați-vă cum au făcut cu gazul, că spune lumea că, vedeți, au făcut la gaz și o să fie cu prețuri mai mari. Dacă nu făceau, era rău; dacă au făcut, tot e rău. De ce nu aștepți câțiva ani, să vezi cum este? Eu nu văd oameni mai buni decât cei din partidul acesta care a venit, PAS.”

Europa Liberă: Să analizăm un pic relația Republicii Moldova cu Federația Rusă, pentru că s-a negociat acum și acest contract pentru importul gazelor naturale, dar pentru că urmează ministrul de externe Nicu Popescu să meargă la Moscova să se întâlnească cu Serghei Lavrov, omologul său, și pentru că se discută și despre nevoia unui dialog Maia Sandu – Vladimir Putin, cum ați vrea Dvs. să de dezvolte relația Republicii Moldova cu Rusia?

– „Eu am peste 70 de ani. Și partea rusă, chiar să luăm cu gazul acum, dar luăm noi cu Pridnestrovia (Transnistria) noastră de sub coastele noastre, că suntem la Rezina, n-am văzut un pas ei să facă fără a ne pune condiții. Uitați-vă, ne-a pus Europa vreodată vreo condiție? Nu! Ne-a pus România condiții? Nu! Dar Rusia cum este ceva, cum șantaj – dacă nu-i Pridnestrovia, îi armata, dacă nu-i armata, îi gazul. Dar știți, mă supără lucrurile acestea chiar tare mult.”

Europa Liberă: Maia Sandu cu Vladimir Putin ce ar trebui să discute dacă, eventual, se ajunge la o înțelegere că trebuie să se vadă cei doi lideri, de la Chișinău și Moscova?

– „Nu vreau șantaj, nu vreau despărțire, vreau înțelegere, dar vreau fără politică. Dacă se umilește, noi mergem tot așa cum am eu 70 de ani, o să mergem cu capul în jos și umiliți. Nu! Eu chiar acum mă gândeam, era foarte bine chiar nici să nu încheie contractul cu ei, fiindcă toate țările ne-au ajutat, toate au sărit. Spuneți, vă rog, de ce rusul n-a zis: Haideți, oameni buni, să le dăm iarna aceasta, dar la vară vom vedea ce facem?”

Europa Liberă: Dar cu Ucraina cum ar trebui să evolueze cooperarea?

– „Sărmana Ucraină a fost îngenunchiată ca și noi de Rusia, dar întâi am fost noi îngenuncheați și apoi ei. Spunea cineva chiar din cei care vorbesc limba rusă că rusul dacă nu-i rău la dânsul în casă, hai să facă la celălalt, dar să fie rău.”

Europa Liberă: Dar Ucraina acum înțelege problemele Republicii Moldova?

– „Puțin, dar le înțelege, fiindcă trece și ea printr-un calvar nespus.”

Europa Liberă: Este disputa aceasta cu construcția hidrocentralelor pe Nistru, ce părere aveți Dvs.?

– „Părerea mea e că să facă, dar nu așa de multe, fiindcă totuși apa ne trebuie la toți și dacă au să fie mai multe hidrocentrale, o să fie mai puțină apă, dar dacă ei socot că îndestulează lucrurile și au să poată să meargă, cred că ei n-au să recurgă la șantaj.”

Europa Liberă: Și relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu România, cu Occidentul, în general, ce viitor trebuie să aibă?

– „Cel mai frumos viitor. Copiii mei sunt în Italia ambii și eu văd numai relații frumoase și perspectivele cele mai mari. Se spune că la noi este legislație, nimic nu este funcțional, totul este pe dos. Dacă s-ar respecta, noi am fi ca țările din Europa și viitorul Moldovei e numai în Europa.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Rezina, și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă țara?

– „Bun drum...”

– „Stai olecuțică, ba chiar îi rău.”

– „Nu, noi o să vedem. Nimic nu se face deodată în țară și nu s-a făcut niciodată în țară deodată, dar cu timpul eu gândesc că o să fie foarte bine și o să trăim bine.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se facă în primul rând?

– „Să muncească lumea și să vină acasă, să le dea locuri de muncă și să le dea salarii bune, să poată lumea trăi aici și să fie prieteni cu toate țările dimprejur, asta în primul rând. Și să trăiască lumea decent.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie aceste relații ale Republicii Moldova cu țările vecine, în primul rând?

– „Foarte bune, foarte bune trebuie să fie, să discute care sunt necesitățile și care sunt greutățile la fiecare țară, să se ajute unul pe altul, tu îmi dai una, eu îți dau alta.”

Europa Liberă: Relația cu Ucraina cum ar trebui să fie și care ar trebui să fie subiectele prioritare în dialogul moldo-ucrainean?

– „Eu gândesc că-s foarte bune, că suntem vecini și cu România, și cu ucrainenii, și cu...”

Europa Liberă: Dar haideți pe rând. Cu Ucraina, iată, știți că sunt probleme...

– „Da, avem pe Nistru, cu stațiile acestea. Ar trebui olecuțică să cedeze și aceia, să nu facă ceea ce și-au pus în cap, că dacă au să facă lucrul acesta, Moldova rămâne fără apă. E clar că-s greutăți pe care le întâmpină Moldova în primul rând, pentru dânșii o să fie bine, dar pentru noi, mă rog, ar trebui olecuțică altfel să se comporte.”

Europa Liberă: Și cu Federația Rusă cum ar trebui să se dezvolte cooperarea?

– „Tot bine trebuie, noi am trăit cu dânșii și cu dânșii trebuie să trăim bine, fiindcă e o țară mare, bogată, de toate are și dacă o să trăim rău cu ei, Moldova are să sufere.”

Europa Liberă: Vrea Rusia o relație bună cu Republica Moldova?

– „Da, eu gândesc că vrea, numai că trebuie ai noștri să fie deștepți și să poată face relații bune cu Rusia.”

Europa Liberă: În cooperarea moldo-rusă cea mai mare problemă e problema transnistreană. Poate fi soluționată această problemă?

– „Aici situația îi cam dificilă, cu armata asta a 14-a aici îi cam greu, câți prezidenți au fost nimeni n-a putut hotărî nimic, au lăsat totul așa, în voia sorții. Dacă își vor lua armata, încă poate cumva ceva au să fie și schimbări, dar dacă nu...”

VIDEO: Gheorghe Bahnatel, de 40 de ani agricultor, comerciant la piața din Rezina

Europa Liberă: Dar de ce se evacuează această armată atât de greu?

– „Pentru că lor li-i interesul aici, lor li-i interes să aibă plațdarm (cap de pod) aici, să aibă mai aproape de Europa armată necesară, aista este tot interesul lor. De atâta nici nu vor să-și ia armata de aici și Moldova-i o țară mică și cam cedează, fiindcă știe că împotriva la un gigant așa de mare nu poate sta, căci Rusia-i o țară mare, puternică.”

Europa Liberă: Iată, în timpul apropiat, ministrul de externe Nicu Popescu urmează să meargă la Moscova, să aibă o întâlnire cu omologul său, Serghei Lavrov.

– „Așa-i, da, da...”

Europa Liberă: Care credeți că vor fi subiectele despre care se va discuta mai mult?

– „Eu gândesc că au să discute, în primul rând, cu Pridnestrovia, că să fie o Moldovă unită și ei să-și ia armata de aici și să colaboreze normal.”

Europa Liberă: Când ați trecut ultima oară Nistrul?

– „De mult nu am fost. Cândva noi, agricultorii, ne duceam încolo, duceam producție, vindeam, ne primeau; cândva, când nu erau granițele acestea, dar acum n-am niciun interes să plec încolo, că ne pun piedici și spun cât timp să stăm, ne pun organicenii (restricții).”

Europa Liberă: Dar locuitorii de acolo vin aici după cumpărături?

– „Vin, vin!”

Europa Liberă: Credeți că ar trebui și o întrevedere Vladimir Putin – Maia Sandu?

– „Numaidecât, numaidecât!”

Europa Liberă: Și ce ar aduce această întrevedere?

– „Beneficii pentru Moldova.”

Europa Liberă: Și relația cu România?...

– „În primul rând! Ei sunt primii vecini ai noștri și o țară care ne ajută permanent, în toate greutățile românii ne ajută financiar, cu ajutoare diferite. Eu mă uit cât s-a făcut din partea României la noi în țară, câte grădinițe, câte școli... Asta-i minunat, îi foarte bun! Românii îs primii, ca frații, noi avem o limbă, numai de-ar înțelege lumea, suntem același popor cu românii, dar dacă am avut soarta ca să ne despartă de ei, așa am suferit și încă suferim.”

Europa Liberă: Dar mai există această dispută în societate – Moldova mai aproape de Rusia sau Moldova mai aproape de Uniunea Europeană?

– „Trebuie și cu Uniunea Europeană să trăiască bine, și cu Rusia, și cu Ucraina, și cu toți împreună, și cu toate țările.”

Europa Liberă: S-au împlinit 100 de zile de când și-a început activitatea guvernul.

– „Da, da...”

Europa Liberă: Cum definiți Dvs. această perioadă?

– „Eu zic că încă nu-i pe nota 10, încă nu-i pe 10. Merge viața înainte, sunt greșeli, dar omul se învață prin greșeli. Ei sunt tineri, guvernanții noștri, poate ceea nu știu, poate cealaltă nu știu, au venit la putere ca să ne fie mai bine, așteptăm, sperăm că o să fie mai bine.”

Europa Liberă: Intențiile lor de a face ordine în justiție, în alte domenii ale societății sunt înțelese de cetățeni, sunt acceptate, sunt sprijinite?

– „E bine că au început, numai că trebuie atent să facă aceste schimbări, atent.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă atenție?

– „Oamenii să nu fie corupți, în primul rând, să-i aleagă și dumnealor să nu fie tot corupți. Dacă au să schimbe justiția în folosul cetățeanului, o să fie totul bine, justiția să nu fie coruptă, la noi tare justiția a fost coruptă, tare-tare a fost coruptă și este și omul o străduit (suferit) toată vremea, o străduit omul. Dar de ce? Pentru că n-a fost corect.”

Europa Liberă: Dvs. veniți aici, la piața din Rezina...

– „Da...”

Europa Liberă: Cât de ușor sau cât de greu se câștigă banul?

– „Greu, foarte greu! Bani îi puțini, stau aici cu 5 lei, iaca, niște prăsade am mai cules, mai una-alta, ce a mai rămas, așa, de la urmă. Îi foarte greu, cumpărători nu-s, pentru că au plecat toți după hotare.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Rezina, și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă Moldova, încotro?

– „Nici nu știu ce să spun, zău că vă spun.”

Europa Liberă: Spuneți așa cum este.

– „Parcă îmi pare că merge înspre bine, dar când văd că toate se scumpesc, cam mi se pare că tot mai rău și mai rău, nu știu de ce. Când am auzit de gaz că va costa 10 lei, lemnele-s scumpe, gazu-i scump, pensia-i vai de capul ei... Dacă nu s-ar duce lumea peste hotare, să producă aici și să plătească în fondul social, ca să fie de unde de mărit pensiile și salariile, dar așa, cum să le mărească? De pe ce? Eu nu știu...”

Europa Liberă: Ce notă le dați celor de la guvernare?

– „Vreo 7, eu știu... Nu-i așa, tot se străduie, tot ceva mai fac?”

Europa Liberă: Pe ce trebuie să pună accent acum, în primul rând?

– „Pe bunăstarea poporului. Pe care-i vezi zâmbind acum? Nu zâmbește nimeni, toți îs posomorâți, toți îs înăcriți.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Rezina, și întrebăm cetățenii: ce așteptări au de la cei care guvernează?

– „Dar ce să vă spunem? Prețurile-s mari și pensiile-s mici, iaca, acum cu ridicarea asta a prețului gazului, pensionarii și invalizii ar fi de dorit să avem ceva ajutor, că-i imposibil, nouă nu ne ajunge de medicamente și daje (chiar) cu mâncarea noi tot greu stăm.”

Europa Liberă: La ce ați renunțat?

– „La mâncare și la îmbrăcăminte, pește nici nu știu de câți ani n-am mâncat, dar de carne nici nu mai vorbim. Au promis că au să ne mărească până la 2.000 pensia. Unde-s acele 2.000? Eu încă trebuie să trăiesc ca o cioară până la 300 de ani, ca să ajung la 2.000.”

Europa Liberă: Aveți stagiul de muncă, așa ziceau că 30 de ani ca să fie pensia majorată?

– „Am 27 de ani de muncă, când a trebuit să împlinesc 30 de ani pe noi ne-a redus de la fabrica de ciment. Acolo am lucrat, n-a trebuit să mă reducă, că mai aveam încă vreo câțiva ani până la împlinirea stagiului de pensionare.”

Europa Liberă: Și anii ceia nu i-ați mai lucrat?

– „Am lucrat în Moscova, m-a dus nevoia, foamea m-a dus la Moscova, la construcții m-am dus.”

Europa Liberă: Și anii ceia nu se regăsesc în stagiul de muncă?

– „Nu, nu, nu, eu pe acei ani, încă 8 ani până la pensie eu i-am pierdut și am numai 27 de ani de muncă.”

Europa Liberă: Ar fi trebuit ca și acei 8 ani de zile să fie ani cotizați și să fie incluși în stagiul de muncă.

– „În stagiul de muncă, d-apoi cum? Ca eu să am la ce pretinde, cu speranță că, iaca, am stagiul de muncă și poate voi primi o pensie ca lumea.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean să spună că are o viață decentă?

– „Cinci-șase mii de lei la un pensionar ca el oleacă-oleacă mai ușurel să se simtă, haine noi de-acum nu cumpărăm, dar noi avem nevoie la farmacie să ne ducem după tablete...”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la cei care sunt la putere?

– „Eu sper și am avut încredere, și am încredere în Maia Sandu, că ea o să dea afară toți hoții care au mai rămas încă de la puterea cealaltă, din guvernarea cea trecută, căci mai sunt, mai sunt, iaca, până în ziua de astăzi ea îi cam mătură de la locurile lor de muncă. Dar mă întreb: cât o să ne chinuim noi, pentru ce trăim noi?”

Europa Liberă: Care alte probleme trebuie rezolvate în țară, ca lumea să nu trăiască cu oftatul, cu necazul?

– „Să fie dați afară hoții aceștia care jupoaie lumea, să ne curățăm de dânșii odată.”

Europa Liberă: Dar cum se face această curățenie?

– „Să se unească toți din parlament, să hotărască ce facem noi cu hoții care au rămas de atunci, cum să-i dăm noi afară, că ei cu minciunile au lucrat până acum și cu minciunile vor să meargă mai departe. Eu am muncit, de mic copil eu muncesc și n-am meritat ceea ce am ajuns, n-am meritat, dar sper că Maia Sandu o să facă ordine, că ea-i o femeie înțelegătoare, dar ar trebui de susținut pe dânsa. Asta ea așteaptă, s-o susțină toți. Trebuie s-o susțină, că ea singură, așa, n-o să facă nimic, ea n-are putere, trebuie putere și atâta-i. Eu doresc ca la noi în Moldova să se schimbe viața și să mă bucur de viața pe care o trăiesc. Și eu doresc la toată lumea sănătate; răbdare nouă ne trebuie acum și schimbări.”

* * *

Opinii adunate la Rezina. Oamenii cu care am stat de vorbă cred că realizările îi pot fi atribuite mai mult președintei Maia Sandu și apoi majorității parlamentare sau guvernului. Spicherul Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate, spune că în aceste 100 de zile multe lucruri s-au schimbat, însă multe lucruri mai trebuie făcute.

Igor Grosu: „În aceste 100 de zile, eu cred că acest guvern a trecut un botez al câtorva focuri, ca să zic așa, și al crizei gazelor, și cu gestionarea crizei pandemiei, și resetarea structurii guvernamentale, pentru că guvernul a venit cu altă propunere de ministere, deci a trebuit să deblocheze asistența externă, să găsim resurse pentru a mări pensiile și indemnizațiile sociale. Eu cred că guvernul acesta, cu toate criticile care există, și-a făcut treaba, eu sunt mulțumit de ei, au rezistat, desigur că este loc pentru mai bine...”

Europa Liberă: Dar să ne spuneți, sunteți mulțumit cum a fost negociat acest acord cu Gazprom privind importul de gaze?

Igor Grosu: „Într-o perioadă atât de scurtă care a fost la dispoziție și în condiții, hai să zic așa, inegale ca și categorie de greutate, dacă am folosi un termen sportiv, cu Doamne-ajută, cu ajutorul prietenilor, cu ajutorul partenerilor, eu cred că noi am rezolvat problema, cel puțin, pe o perioadă, am învățat o lecție, care se numește asigurarea securității energetice a țării, am încercat, am învățat și am demonstrat că putem face procurări și din surse alternative. Per total, eu zic că noi ne-am descurcat, o să gestionăm bine și sunt sigur că o să ieșim cu bine din această perioadă rece a anului și, cum am spus, lecția învățată.”

Europa Liberă: Există și un preț politic, dacă vorbim despre acest contract care a fost semnat cu Gazprom-ul? Din partea Republicii Moldova se plătește și ceva politic?

Igor Grosu: „Noi nu avem niciun angajament politic în cadrul acestui contract, ceea ce ați văzut și Dvs. din contract este că noi trebuie să audităm, să facem un audit al acelei datorii în care este menționat că noi continuăm să ne îndeplinim angajamentele luate față de Uniunea Europeană, asta la capitolul Pachetul trei energetic. Toate discuțiile politice, cum le spuneți Dvs., sau le mai spunem noi non-comerciale, o să fie purtate pe platforma Comisiei interguvernamentale, care va avea loc în noiembrie, fiecare parte va veni acolo, va discuta, va prezenta argumentele ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Sunteți hotărâți să continuați reformele, cea mai importantă reformă pe care vreți să o vedeți finalizată este reforma în justiție?

Igor Grosu: „Da, așa e.”

Europa Liberă: Unii cred că totuși cu pași de melc se face această reformă, alții mai cred că e o împotrivire foarte mare din interior, altă opinie e că îi folosiți pe cei care au activat în sistemul justiției și le oferiți mai departe un credit de încredere ca să-și continue activitatea. Lămuriți-ne Dvs.: totuși, cum decurge această reformă în justiție?

Igor Grosu: „Eu cred că noi mergem cu o viteză mai mare decât își doresc unii. Unii ar dori ca ea să nu meargă deloc, alții ne spun că ne grăbim prea repede și nu așteptăm avize, opinii... Și este o doză de adevăr aici, noi am solicitat, o să ținem cont de aceste avize, în special ale partenerilor de dezvoltare, ale Comisiei de la Veneția ș.a.m.d., există rezistență din interior, există multă speculație, dar eu cred că deja gheața s-a spart și lucrurile s-au pornit. Acum, că place asta sau nu place... Bine, nimănui nu-i plac reformele, sunt ca și pastila cea care e amară, dar știi că-i medicament și trebuie să-l administrezi, pentru că trebuie să se îmbunătățească starea sănătății corpului. Așa e și aici, e o reformă foarte dureroasă, cu multe interese. Noi avem norocul că nu avem nici o schemă și nici tot felul de combinații pe care le-au avut predecesorii noștri, aveau angajamente față de sistem, noi avem libertatea, să o promovăm – executivul pe dimensiunea sa, parlamentul pe dimensiunea noastră. Eu văd multă emoție, pe alocuri, multe frustrări. De aceea, stimați colegi, dacă aveți ceva de opinat, veniți, punctual spuneți. Noi am mai văzut emoții și în campania prezidențială, și în campania parlamentară, ele nu ajută la nimic.”

Europa Liberă: Raportul CNA va fi audiat în parlament?

Igor Grosu: „Da, săptămâna viitoare.”

Europa Liberă: Și va fi reformat CNA-ul?

Igor Grosu: „O să vedem concluziile comisiei. Din câte știu, o să fie două opțiuni propuse, două căi: una o să țină de consolidarea capacității instituției în formatul actual, alta – o resetare în contextul propunerii pe care am făcut-o noi în campanie, la pachet cu Procuratura Anticorupție să fie și crearea unui model de DNA ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Remanieri guvernamentale veți face?

Igor Grosu: „Nu! De ce?”

Europa Liberă: A plecat dl Kulminschi, Dvs. ați spus că vă pare rău că a plecat...

Igor Grosu: „Păi, asta nu-i remaniere, asta-i...”

Europa Liberă: Și ajungem și la alte solicitări din partea oponenților politici care cred că ar mai trebui să plece unul, doi, trei miniștri.

Igor Grosu: „Bine, ei pot să creadă ce vor, ei ar vrea să plecăm cu toții, dar nu ei au decis cum am ajuns noi acolo. Deci nu vedem niciun motiv de remanieri, trebuie să suplinim această funcție, această poziție. Repet, ne pare rău că dl Kulminschi a fost nevoit, mă rog, în virtutea unor chestiuni personale, să ia această decizie, dar...”

Europa Liberă: Deci, totuși circumstanțele personale?...

Igor Grosu: „Absolut. Dar eu cred ceea ce îmi spune, dacă o să aveți ocazie, vorbiți cu dumnealui, ca să nu vorbesc eu prea mult în numele dânsului, dar noi trebuie să suplinim acea poziție și să mergem mai departe.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre felul cum e gestionată criza sanitară? Atunci când erați în opoziție, erați foarte vocali și spuneați că cei de la guvernare au scăpat situația de sub control, e acum situația sub control?

Igor Grosu: „Este loc pentru mai bine, asta o recunoaștem.”

Europa Liberă: Și când ziceți că „este loc pentru mai bine”, la ce vă referiți?

Igor Grosu: „În sens că și autoritățile trebuie să fie mai insistente și mai vocale în comunicare, și cetățenii trebuie să fie mai responsabili, și administrația publică locală mai responsabilă, pentru că diferența dintre situația de atunci și situația de acum eu o văd numai într-un singur moment – existența sau nonexistența vaccinului. Atunci, pur și simplu nu era vaccin sau, dacă era, era foarte puțin și îmi aduc aminte că mulți...”

Europa Liberă: Și acum este vaccin, și nu reușiți să convingeți populația să se vaccineze?

Igor Grosu: „Și acum este vaccin și este foarte multă dezinformare, dar, pe de altă parte, unii cetățeni tratează problema cu o lejeritate de te înspăimânți.”

Europa Liberă: Totuși, ar putea face mai mult autoritățile, dle Grosu?

Igor Grosu: „Eu am vreo opt deputați în parlament pe care nu pot să-i conving și le bat obrazul și cu binișorul, și mai puțin cu binișorul în fiecare zi de joi, am adus vaccin în parlament, am creat și un punct de vaccinare în parlament. Slavă Domnului, la ultima vizită vreo opt dintre angajații parlamentului s-au vaccinat, pentru că am reușit să-i conving și au zis: aduceți-ne vaccin și noi o să ne vaccinăm.”

Europa Liberă: Dar măcar la 50 la sută din populație când ar putea să fie vaccinată?

Igor Grosu: „Eu îmi doresc foarte mult lucrul acesta, nu pot să spun eu cât o să crească ritmul, am mers și noi, deputații PAS, ne-am dus prin sate, e multă minciună, multă dezinformare, multă naivitate, un fel de delăsare, așa: ei, dar o să treacă pe lângă mine și nu o să mă afecteze ș.a.m.d. Mesajul e foarte simplu: altă soluție decât vaccinarea nu există și mai bine acum ne vaccinăm, ca pe urmă să nu fie prea târziu.”

Europa Liberă: Necesitate sau obligativitate totuși atunci când e vorba despre imunizare?

Igor Grosu: „Să introducem obligativitatea? Bine, noi obligativitatea...”

Europa Liberă: Există și experiențele altor țări, unde funcționarii, cel puțin, trebuie să fie vaccinați, mai mult se insistă pe acest pașaport pe care trebuie să-l prezinte cetățeanul atunci când apare în spațiul public.

Igor Grosu: „Există! Eu cunosc concetățeni de-ai noștri care, iată, sunt două determinante, ca să zic așa, care uneori îi determină pe cetățeni atunci când discuți cu ei. Iată, noi am discutat prin sate, unu: posibilitatea de a se duce la rudele lor în străinătate sau de a merge la muncă, iată, când sunt în situația aceasta: aha, trebuie să mă deplasez acolo... Asta dacă nu, Doamne ferește, își cumpără un certificat fals, din păcate, sunt și așa cazuri.”

Europa Liberă: Și-s multișoare deja.

Igor Grosu: „Și-i foarte rău. Aici, CNA-ul trebuie să-și facă treaba și poliția și să nu povestească povești cu zmeul. Și doi: atunci când angajatorul le cere. Iată, două lucruri, dacă este un angajator care într-adevăr se teme să nu-și infecteze toată întreprinderea ș.a.m.d. Când o să ajungem la această situație, eu, sincer, nu știu, vreau să aflu opinia, să ne spună și specialiștii, dar eu m-am vaccinat, colegii mei s-au vaccinat și noi o să-i îndemnăm pe toți să facă lucrul acesta, pentru că e de nepermis să pierzi vieți omenești în timp de pace, când ai medicamente, ai vaccin, ai totul la dispoziție.”