Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află la New York, SUA, pentru a participa la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Miercuri, 22 septembrie, ea va susține în plenul Adunării Generale a ONU un discurs. Asociația Promo LEX se așteaptă că în alocuțiunea sa, șefa statului să dea prioritate problemelor ce țin de situația drepturilor omului în localitățile din estul Republicii Moldova și va face Apel către actorii internaționali să contribuie la garantarea drepturilor și libertățile fundamentale ale omului pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Expertul în securitate, fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificata de Control, Ion Leahu crede că Maia Sandu trebuie să ceară retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului și se referă la pașii care ar trebui făcuți pentru reunificarea celor două maluri ale Nistrului.
Ion Leahu: „Promo-LEX are o experiență foarte și foarte bogată și este clar că ei când spun, ei au în vedere că altă problemă care ar fi interesantă pentru cineva de la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite nu există. Noi nu suntem Marea Britanie, nici Brazilia măcar nu suntem ca să propunem altceva, dar, în schimb, noi ne confruntăm cu o problemă cunoscută probabil că de toată lumea. Altceva e că noi n-o să venim și cu unele soluții care ar trebui să fie auzite și aprobate de acest for, care este considerat cel mai înalt for internațional pe globul pământesc.”
Europa Liberă: Să le luăm pe rând. Promo-LEX îi cere Maiei Sandu să insiste asupra respectării obligației de evacuare a munițiilor și militarilor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest îndemn, acest deziderat a fost prezent de fiecare dată când un înalt demnitar de la Chișinău a participat la Adunarea Generală ONU.
Ion Leahu: „Mai mult ca atât, Adunarea Generală ONU s-a expus de-acum pe marginea acestei probleme, ba mai mult, chiar a fost inclusă și într-o rezoluție a Organizației Națiunilor Unite problema retragerii trupelor ruse și evacuarea armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova. Așa că dna președintă Maia Sandu pur și simplu numai ar aminti la New York despre ce este vorba și că odată și odată rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite trebuie să fie realizate, îndeplinite.”
Europa Liberă: Rusia este membru ONU și nu a reacționat după discursurile altor demnitari moldoveni.
Ion Leahu: „Rusia este și membră a Consiliului Securității al ONU, dar ea reacționează atunci când ea consideră necesar că trebuie să reacționeze. Da, este pericol, dar noi nu avem încotro, rușii au un proverb: „Dacă te-ai numit ciupercă – sui în korob, sui în coșniță”, dacă noi considerăm că trebuie să ajungem odată și odată la eliberarea teritoriului nostru de trupele străine, trupele de ocupație, noi nu trebuie să ne întoarcem de fiecare dată la care ar fi consecințele, cum s-ar uita la asta alții.”
Europa Liberă: Dar cum ar mai putea Republica Moldova să convingă Federația Rusă să-și retragă armata și munițiile din estul țării?
Ion Leahu: „La acest moment nu există în genere pârghii care ar putea influența Rusia să facă ceva ce nu vrea ea să facă. Exemplele cu Crimeea și cu Ucraina de Vest sunt foarte și foarte elocvente, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să facem nimic, oricum ar fi, dar lumea spune că, în primul rând, sancțiunile sunt usturătoare, asta-i prima. A doua, mai mult sau mai puțin, dar totuși se schimbă situația în Rusia, apar noi forțe, noi direcții de activitate, iată în Duma de Stat au acces cinci partide dintre care unul absolut nou, un partid care nu prea este de acord...”
Europa Liberă: Dar majoritatea oricum o deține Rusia Unită, partidul pro-prezidențial, partidul lui Putin?
Ion Leahu: „Da, dna Valentina, dar noi trebuie măcar cu ceva să ne încurajăm și însuși faptul că iată s-a schimbat această situație trezește o oarecare speranță.”
Europa Liberă: Partea rusă se arăta deschisă că ar fi gata să distrugă o parte din munițiile de la Cobasna, dar și aici s-a bătut pasul pe loc, chiar dacă această promisiune a venit și din partea dlui Șoigu, mai recent și din partea dlui Kozak s-a arătat această disponibilitate.
Ion Leahu: „Eu mă tem că aici a fost un joc susținut de Chișinău. Probabil că ceea ce s-a întâmplat în iunie 2019 a fost preluat ca o garanție că noua guvernare de la Chișinău, în caz de se instaurează, va fi neapărat aceea care va merge după indicațiile, după călăuza de la Moscova. Nu s-a întâmplat să fie, președintele Sandu a mers la Kiev, a mers în altă parte...”
Europa Liberă: Dacă ziceți de 2019, și atunci Maia Sandu era premier, vă referiți acum...
Ion Leahu: „Eu mă refer la aceea cum a ajuns PAS-ul la guvernare.”
Europa Liberă: Împreună cu socialiștii atunci?
Ion Leahu: „Da! Cu Kozak aici la Chișinău, eu asta am avut în vedere. I-a descurajat pentru moment...”
Europa Liberă: Ați spus că dna Sandu pe „Platforma Crimeea” a avut o abordare și Rusiei nu i-ar fi plăcut?
Ion Leahu: „Cel puțin, scumpirea gazelor pe care noi acum o observăm, eu consider că asta este una din consecințele acelei semnături, semnătura pe acordul făcut la Kiev pe «Platforma Crimeea».”
Europa Liberă: Promo-LEX mai cere ca Maia Sandu să susțină public necesitatea executării hotărârilor CEDO, Curții Europene pentru Drepturile Omului privind violarea drepturilor omului în stânga Nistrului de către Federația Rusă. Federația Rusă a fost condamnată de CEDO.
Ion Leahu: „Promo-LEX i-a fixat dnei președinte, probabil, integral schița raportului și eu nu văd nimic rău dacă dumneaei s-ar conduce de aceste propuneri, de acest plan. Altceva e că, mă rog, eu nu știu dacă Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite are unele manivele de influență asupra Rusiei, asupra chiar și instanțelor internaționale ca să o impună pe Rusia să îndeplinească prevederile acestor decizii.”
Europa Liberă: Și o a treia sugestie făcută pentru președinta Maia Sandu, care se află la New York, la lucrările Adunării Generale ONU, să solicite Organizației Națiunilor Unite și Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU delegarea unui raportor special care să monitorizeze respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Ion Leahu: „Ar fi minunat! Promo-LEX probabil că are pregătite nu una, și nu zece, și chiar poate mai mult de zece mape cu documente care demonstrează că în stânga Nistrului drepturile omului nu se respectă deloc, indiferent de cine e acest om, poate cu excepția lui Krasnoselski, dar o persoană, chiar și un grup de persoane, lor le-ar fi greu să monitorizeze, dar în orice caz, dacă o să fie acesta delegat de ONU – eu sunt de acord, lasă să vină, lasă să încerce. Cu atât mai mult, repet, că nu numai Promo-LEX, dar și alte organizații, Avocatul poporului și altele dispun de materiale suficiente pentru a demonstra că Chișinăul, Republica Moldova are nevoie de susținere pentru a porni din loc procesul de respectare a drepturilor omului.”
Europa Liberă: Cum credeți că ar trebui să se așeze cooperarea moldo-rusă, inclusiv după aceste alegeri din Duma de Stat a Federației Ruse? Moscova a deschis 27 de secții de votare pe teritoriul regiunii transnistrene fără consimțământul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Iată în urma acestor alegeri din Duma Federației Ruse, cum credeți că va evalua relația dintre Chișinău și Moscova?
Ion Leahu: „Schimbări nu o să aibă loc. Dacă ați observat, Erdogan și-a expus opinia referitoare la Crimeea, că Turcia nu va recunoaște rezultatele alegerilor în Duma de Stat pe teritoriul Crimeii. Dna Zaharova momentan a reacționat și a declarat că Moscova nu trece cu atenția asemenea declarații, adică poziția Moscovei este clară. Și în cazul de față, Chișinăul are de unde alege doar din două variante: ori se face că nu observă și încearcă mai departe să promoveze interesele față de Moscova, cu toate că e destul de complicat, căci nici ambasador n-avem acolo, ori să meargă pe calea care i-o propune Kievul. Adică să susțină toate inițiativele Ucrainei, ale altor state, care ridică, nu mușamalizează acțiunile Moscovei, consecințele acestor acțiuni și cere în sfârșit ca opinia internațională să fie mai dură, să fie mai concretă în raport cu Moscova.”
Europa Liberă: Un subiect foarte sensibil care s-a discutat săptămâna trecută, dar s-a promis să fie readus în actualitate și în această săptămână – plăcuțele de înmatriculare a autovehiculelor din stânga Nistrului. Cum poate fi rezolvată această problemă din moment ce Tiraspolul insistă că împreună cu Chișinăul trebuie să facă un demers către Ucraina ca să prelungească acest termen? Ucraina și-a exprimat poziția fermă că 1 septembrie a fost data limită până când cei din regiunea transnistreană ar fi trebuit să se conformeze acelor înțelegeri și unde s-a ajuns?
Ion Leahu: „Ceea ce a fost făcut s-a făcut, adică eu am în vedere 2018, când a fost semnat acordul vizavi de aceste plăcuțe, acum într-adevăr trebuie de ieșit din situație. După câte l-am înțeles pe dl Kulminski, când domnia sa...”
Europa Liberă: Vicepremierul pentru reintegrare...
Ion Leahu: „Vicepremierul pentru reintegrare, care într-o luare de cuvânt a declarat că trebuie de găsit o nouă, absolut nouă abordare a procesului de reglementare și mie îmi pare că acțiunile care se întreprind demonstrează că la Chișinău se conturează, se vede cam în ce direcție ar trebui de acționat. Luăm o latură – circulația autovehiculelor care nu sunt implicate în acțiuni comerciale, ele au avut posibilitatea și au posibilitatea de a obține plăcuțe de înmatriculare neutre și a circula și la Est, și la Vest. Și după cum spun în Tiraspol, în ultimele săptămâni numărul acestora a crescut peste 1.000 și ceva, dacă până la începutul lucrului punctelor de înregistrare erau 5.000, acum îs 6.000 și ceva, înseamnă că oamenii au înțeles că n-au alte variante și ei trebuie să obțină și n-ascultă autoritățile de la Tiraspol, dar se înregistrează, asta-i una. Cât privește transportul comercial, fie de pasageri, fie de marfă, Chișinăul a propus clar – prezentați lista transporturilor, unităților cu indicarea nu numai a numărului, dar și a stării lor tehnice, a destinației – examinăm, mergem în Ucraina, discutăm cu dânșii și, în funcție de părerile care se vor forma, pornim procesul de eliberare a plăcuțelor pentru acest transport. Evident, cum a spus și dl Kulminski, este un proces foarte și foarte anevoios și foarte lung, dar odată și odată trebuie pornit. Și eu mă gândesc că Tiraspolul n-o să aibă încotro, dacă depindea situația numai de Chișinău – ei găseau o „cheiță fermecată”, dar cu Ucraina nu te pui și dacă Ucraina a hotărât – „nu”, înseamnă că ea nu o să dea înapoi și aici o să trebuiască să găsească voință la Tiraspol. Eu nu exclud că acum Krasnoselski a plecat la Moscova inclusiv cu această problemă, că ei o să trebuiască să meargă în întâmpinare, adică să formeze listele, să deschidă scopurile, că Chișinăul trebuie, în primul rând, lui îi totuna, el ar putea să dea aceste plăcuțe, dar problema este în concurență, transportul din Transnistria este mult mai ieftin și dacă li se deschide poarta pentru circuitul comercial, ei evident că o să rupă foarte mult din interesele malului drept. Chișinăul asta nu vrea.”
Europa Liberă: Ne amintim declarația pe care o făcuse emisarul de la Kremlin Dmitri Kozak, după ce s-a întâlnit cu președinta Maia Sandu și a spus că a rugat-o să nu se instituie un blocaj pentru regiunea transnistreană. Atunci, el a luat în calcul inclusiv și problema asta? Și la ce s-ar mai fi referit?
Ion Leahu: „Da, evident! Nu, asta în primul rând, altceva e că cu toate că ucrainenii au introdus blocajul respectiv, cu toate că e un blocaj relativ, dar totuși, dacă este vorba de transport pentru pasageri, transport medical, este vorba de altceva, ucrainenii merg în întâmpinare, adică ei tot înțeleg situația și nu au „plombat” complet hotarul, dar de fiecare dată la concret se discută și se ia o decizie oportună. Așa că prin aceste două momente: în primul rând, mărirea numărului de înmatriculare a necomercialilor și examinarea fiecărui caz în parte în situații concrete, s-a ridicat supapa, tensiunea este scăzută pentru un timp oarecare și se poate de-acum de discutat.”
Europa Liberă: Tariful pentru gazele naturale urmează să crească au anunțat inclusiv cei din administrația MoldovaGaz. Va crește tariful și pentru regiunea transnistreană, regiune care aproape nu achită acest consum de gaze?
Ion Leahu: „Lor le este absolut totuna, dna Valentina, absolut totuna, fie 147 de dolari mia de metri cubi, cum era până mai deunăzi, fie 550, cum se spune că o să fie acum, ei doar nu achită, ei oricum nu achită. Mai mult ca atât, ei în continuare primesc subvenții fie la plata pensiilor, fie la plata salariilor pentru militari, fie la altceva. Așa că transnistrenii pot numai să râdă, să zâmbească pe sub mustăți că se ridică, chipurile, tariful la gaze, dar ei n-au să schimbe prețul la serviciile comunale, n-au să schimbe tariful la energia electrică, Chișinăul o să achite totul.”
Europa Liberă: Cum o să achite, dacă Chișinăul a spus că nu-și asumă cheltuielile făcute de stânga Nistrului?
Ion Leahu: „El nu că nu și le asumă, Chișinăul pur și simplu nu are de unde să le achite, dar suma oricum vine pe conturile Chișinăului.”
Europa Liberă: Absurd!
Ion Leahu: „Absurd, dar există acest absurd prin aceea că suma degrabă o să devină fabuloasă. Ea acum îi peste 7 miliarde de dolari, dar timp de un an ea o să se dubleze.”
Europa Liberă: Vorbeam mai devreme despre cele 27 de secții de votare care au fost deschise la alegerile pentru Duma se Stat a Federației Ruse. Credeți că Kremlinul va susține în continuare această regiune? Inițial se credea că totuși s-au epuizat resursele și din partea Federației Ruse de a mai sprijini un regim secesionist.
Ion Leahu: „Nu s-a schimbat nimic absolut. Rusia știe foarte bine un lucru, că, indiferent dacă va susține ea sau nu va susține această regiune, marea majoritate, cel puțin nucleul populației din această regiune n-o să-și schimbe atitudinea față de Rusia. Iată cu ocazia alegerilor în Duma de Stat absolut toți conducătorii, liderii de la Tiraspol au avut luări de cuvânt și așa-numitul președinte al guvernului a declarat că transnistrenii au votat pentru Rusia exact așa cum ar vota pentru patria lor.”
Europa Liberă: Prezența a fost mai masivă decât prezența la alegerile parlamentare din Republica Moldova.
Ion Leahu: „Da! Cel puțin, mai mulți decât în Găgăuzia, 59 de mii. Asta practic se apropie de mai mult de jumătate din toată populația regiunii, așa că eu nu văd ce ar putea să se schimbe ca în stânga Nistrului să vină la putere o formațiune sau o structură politică ce ar schimba vectorul de la Moscova spre Chișinău. Iată o să vedem, în decembrie la dânșii o să aibă loc așa-zisele alegeri prezidențiale și principalul opozant din stânga Nistrului, liderul Partidului Comunist, Oleg Horjan, și el a depus actele pentru a fi înregistrat în calitate de candidat.”
Fiecare guvernare în Republica Moldova trebuie să-și facă cucuie de pragul cel de sus din Transnistria
Europa Liberă: Și ce s-ar întâmpla dacă câștigă Horjan, și nu Krasnoselski?
Ion Leahu: „Știți, dna Valentina, pentru noi sunt foarte importante și tendințele. Ca să câștige Horjan, trebuie totuși o mare parte, o bună parte din populație nu numai să voteze, dar și să urmărească cum votează alții, adică să fie procesul organizat într-o așa măsură, încât să nu permită autorităților transnistrene actuale să falsifice alegerile. Dar dacă asta se va întâmpla, înseamnă că acolo totuși s-a schimbat situația, dar pe moment aveți dreptate, practic aceasta-i imposibil.”
Europa Liberă: Și atunci, cum explică autoritățile constituționale efortul lor de a soluționa problema transnistreană, dacă nu se adună suficienți factori ca să se meargă pe o cale sigură că poate fi identificată o soluție durabilă pentru problema transnistreană?
Ion Leahu: „Fiecare guvernare, din păcate așa e la noi, în Republica Moldova, trebuie personal să-și facă cucuie de pragul cel de sus din Transnistria. Până nu își fac cucuiele respective, până nu văd că modul în care ei abordau problema până la alegeri și modul în care este pusă în fața lor când ei sunt la guvernare sunt două lucruri diferite, ei trebuie să înțeleagă asta și să încerce să elaboreze procedee corespunzătoare. Eu văd că totuși, spre deosebire de guvernarea lui Voronin, de guvernarea lui Dodon, aici se vede o altă atitudine. Repet încă o dată declarațiile dlui Kulminski, viceprim-ministru pentru reintegrare: „se cere o nouă abordare”, asta-i prima și văd și acțiuni, spre deosebire de precedenții viceprim-miniștri, care sunt și principalii negociatori, se propun alte variante. Transnistriei i se arată că ea nu este chiar atât de corectă, precum se declară. Eu văd în asta, cel puțin la acest moment, o tentativă de a schimba lucrurile. Vom vedea cu ce o să revină dna Maia Sandu de la New York, poate că și acolo într-adevăr îi va reuși să obțină careva, să spunem așa, noi suporteri, noi aliați.”
