Igor Șarov (rector USM): „Trebuie să ne uităm după cifre” - criza demografică și reforma universităților

În ultimii cinci ani, numărul studenților s-a înjumătățit iar în ultimii doi ani, din cauza pandemiei de coronavirus, calitatea învățământului superior a avut mult de suferit - constată Igor Șarov, rectorul Universității de Stat din Moldova. Două motive pentru a accelera modernizarea învățământul superior, dar și vaccinarea studenților și a cadrelor didactice - singura cale de a asigura reluarea cursurilor cu prezență fizică și implicit ridicarea calității predării.

Europa Liberă: Mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție pe final de an, dar și după doi ani destul de grei îndeosebi și pentru învățământ, pentru că această pandemie de COVID-19 în mare măsură a afectat și procesul educațional. Cum se încheie acest an pentru instituțiile de învățământ superior și, mai cu seamă, pentru USM, care a ajuns la 75 de ani de la fondare?

Igor Șarov: „Începând cu anul 2020, cu luna martie, ne însoțește același cuvânt – incertitudine. Am trecut prin mai multe valuri de pandemie, am încercat de fiecare dată să ne acomodăm la noile realități, să aprobăm regulamente, nu numai noi în Republica Moldova, în general, lumea n-a fost pregătită de această pandemie și fiecare în funcție de nivelul de pregătire a statului, de situația economică într-un stat sau altul au reacționat, am reacționat și noi.”

Învățământ online vs cu prezență fizică

Europa Liberă: A fost afectată calitatea învățământului?

Igor Șarov: „Enorm. A fost afectată calitatea educației și dacă mie cineva o să încerce să-mi demonstreze că învățământul la distanță și învățământul fizic este practic același lucru, categoric nu voi fi de acord. Nimeni și niciodată nu va putea să înlocuiască învățământul cu prezență fizică, este nu altceva decât o necesitate de a ne acomoda la moment și așa cum am făcut-o la nivelul învățământului general pe parcursul anului 2020, în care au fost aprobate diferite scenarii pentru învățământul general, instituțiile de învățământ profesional-tehnic, instituțiile de învățământ superior au activat mai mult timp la distanță din varii motive, pentru a nu supraîncărca orașul, pe de o parte, pe de altă parte, luând în considerare faptul că mulți se află în cămine din studenți, le dăm posibilitatea să nu supraîncărcăm nici căminele. Raționamentele sunt foarte diferite și cred că ar fi cazul să nu discutăm numai la acest subiect, pentru că peste noapte am deveni toți epidemiologi.”

Europa Liberă: Dl rector, dar de ani buni tot se vorbește că universitățile pregătesc mai degrabă șomeri, acum această educație de la distanță, prin intermediul online, ați putea spune că și mai mulți șomeri se vor pregăti?

Igor Șarov: „Eu aș putea spune a crescut discrepanța dintre cei care învață mai bine la universitate și cei care respectiv au cunoștințe nu atât de bune, fiindcă în auditoriu ai alte posibilități, în special pentru profesori și aici o altă teză care a fost inventată și intens promovată că profesorului la distanță îi este mult mai ușor, categoric nu sunt de acord, trebuie să ne închinăm în fața profesorilor care acționează în aceste condiții și sunt nevoiți nu numai sub aspectul tehnic al problemei, dar să depună mult mai multe eforturi.”

Europa Liberă: Dar studenții nu au folosit mai mult internetul...

Igor Șarov: „Sigur că l-au folosit!”

Europa Liberă: ...și nu au pus neapărat accent pe buna calitate a cunoștințelor?

Igor Șarov: „Studenții întotdeauna au pus accentul și pe internet, indiferent de forma de studii, fie că e forma fizică, fie că e cea online, însă privitor la problemele legate de calitate, categoric a influențat. Dacă e să mă refer la întrebarea Dvs. legată șomeri, să nu iasă că fug de la acest subiect, una din primele acțiuni ale mele din funcția de rector a fost exmatricularea a 400-450 de studenți care erau în liste.

Și este o problemă, în general, pentru învățământul superior din Republica Moldova, noi nu trebuie să mimăm anumite lucruri.

Da, este o goană după studenți în lumea întreagă, folosesc cu un grad de relativitate acest cuvânt, pentru că la Universitatea de Stat din Moldova, care este universitatea numărul 1, niciodată nu voi permite acest lucru și este o opinie care este împărtășită și de studenți.”

Europa Liberă: Deci, 400 și ceva au fost exmatriculați dintr-un număr de?...

Igor Șarov: „Dintr-un număr de 10.500 de studenți, cea mai mare universitate după numărul de studenți din Republica Moldova. Și atunci ar fi trebuit noi să ne punem și o întrebare, vorbim de: 1) calitatea studiilor; 2) vorbim de toleranță zero corupției. Dacă există anumite insule, respectiv trebuie să le lichidăm și acesta este unul din obiectivele mele. Și cel de-al treilea moment: toate universitățile trebuie puse în condiții egale.

Se întâmplă o situație paradoxală atunci când tu nu faci față la o instituție, te transferi la o altă instituție de învățământ și, respectiv, îți închei studiile. Lucrurile trebuie spuse pe nume, așa cum sunt acestea, dna Valentina.”

Europa Liberă: E nevoie de o reformă a învățământului superior?

Igor Șarov: „Eu sunt sigur că necesitatea unei asemenea reforme este conștientizată de Ministerul Educației și Cercetării. În cadrul ministerului există o echipă, în opinia mea, foarte bună, care poate să facă față cerințelor. Atât dl ministru Topală este un om care vine din sistem, a activat mulți ani în învățământul superior, a fost unul din cei care au stat la baza reformei Bacalaureatului în Republica Moldova, cât și secretarii de stat cunosc foarte bine, dintre care doi decani ai facultăților de la universitate, profit de această ocazie, au devenit secretari de stat și există o echipă în Ministerul Educației și Cercetării care este capabilă să facă acest lucru în toate direcțiile, în învățământul superior, în învățământul...”

Criza demografică și criza de studenți

Europa Liberă: Dar ce ar trebui să includă această reformă în domeniul învățământului superior?

Igor Șarov: „Deci, suntem într-o scădere demografică pe parcursul ultimilor ani, de la 92 de mii de studenți, conform datelor din 2019, am scăzut la 52 de mii, timp de cinci ani, numărul de instituții de învățământ superior rămânând același. Este un semnal pentru noi? Sigur că este.

Eu sunt un om venit din știință, fiecare reformă trebuie să se bazeze pe studii, avem studiile care au fost efectuate de Banca Mondială, de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung. Fondul Monetar Internațional în anul 2018 a fost timp de jumătate de an cu o echipă impunătoare de experți care din februarie până în noiembrie 2018 au făcut o radiografiere a învățământului profesional-tehnic și a învățământului superior în care această necesitate este una stringentă. În ce măsură și cum va fi realizată este o problemă deja care trebuie să fie pusă pe agenda Ministerului Educației și Cercetării și eu sunt sigur că în această ordine de idei în direcția respectivă se lucrează.”

Reforma în învățământ: „banul vine după student”

Europa Liberă: Dar eu îmi amintesc când ați lichidat Dvs. o instituție de învățământ superior și câte săgeți cu critici au ajuns către Dvs. Acum credeți că dacă se mai reduce din acest număr al instituțiilor de învățământ superior n-o să fie nemulțumiri, n-o să fie critici?

Igor Șarov: „Nemulțumirile au să fie oriunde, dar aceasta este o tendință care există în lumea întreagă, fie în statele europene, fie în România care e mai apropiată. Noi am examinat împreună cu echipa de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării de pe atunci diferite scenarii și în vara anului 2020 am pus bazele acestei reforme, punând trei piloni. Primul - aprobarea noii metodologii de finanțare a învățământului superior, în care foarte clar este stipulat că banul vine după student.

Cel de-al doilea moment este că cele două universități – Universitatea IRIM și Universitatea „D. Cantemir” au fost absorbite de Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Administrare Publică. Din 18 universități publice au rămas 16 universități publice.

Cel de-al treilea pilon a fost proiectul Băncii Mondiale de modernizare a învățământului superior. Pe parcursul următorilor cinci ani în învățământul superior vor fi investite circa 30 de mii de dolari dintre care 25 de mii de dolari – nemijlocit în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și aceste investiții se fac în scopul modernizării învățământului, dar mai concret?

Igor Șarov: „Ele se fac în scopul modernizării învățământului, sunt pe linia Ministerului Educației, niște reforme care țin în general de cadrul național al calificării, de platforma e-Admitere, unica, dar patru priorități pe care și le-a pus statul pe prim-plan. Acestea sunt: medicina, pedagogia, IT, ingineria și, în funcție de specificul acestor domenii, vor fi făcute și investițiile.

E clar că în bază de concurs, data de 13 decembrie a fost data-limită la care la minister au fost depuse proiectele de către instituții.

Pentru prima etapă maximumul era în jur de două milioane de dolari putea să aplice o instituție, în funcție de numărul de studenți pe un anumit domeniu.

Aceste proiecte urmează să fie evaluate și sunt sigur că modernizarea învățământului superior și crearea unor condiții adecvate secolului XXI pentru studenți este unica șansă pentru a supraviețui, inclusiv, nu mă tem de acest cuvânt, a învățământului superior în peisajul european al învățământului superior, unde își dispută întâietatea mai multe instituții într-o competiție pentru primat și obiectivitate, fiindcă niciun fel de alte restricții nu merg. Copilul întotdeauna va merge la o instituție pe care își va alege-o și numai crearea acestor condiții poate să ne ofere sorți de izbândă.”

Europa Liberă: Chiar Dvs. ceva mai devreme ați spus că a scăzut în jumătate numărul tinerilor care își fac studiile la instituțiile de învățământ superior, dar foarte mulți aleg străinătatea, unii trec Prutul în România, alții depun dosarele la universități de prestigiu din întreaga lume. Și dacă mai continuă acest exod, și dacă părinții sunt gata să investească în studiile odraslelor lor, ce se întâmplă cu aceste 16 universități care au rămas?

Igor Șarov: „Dna Valentina, Dvs. ați răspuns prin întrebare la întrebarea pe care ați pus-o. Ar fi suficient cred că doar să adaug ca și cifre o tendință îngrijorătoare.

Către anul 2030 există riscul să rămânem cu 18-20 de mii de studenți, dacă se păstrează acest trend de descreștere demografică, pe de o parte, și pe de altă parte, plecarea copiilor noștri în România, în Europa, în Statele Unite ale Americii și necesitatea acestei reforme este una inevitabilă.

Mai mult ca atât, este suficient să ne uităm către anul 2030 la datele Biroului Național de Statistică, câți copii vor fi atunci în clasa a XII-a ca absolvenți, ca să ne facem anumite concluzii. În această ordine de idei, trebuie să înțelegem că această reformă nu este îndreptată împotriva unei instituții de învățământ anume, ea nu face altceva decât să reflecte o stare a lucrurilor existente astăzi, că avem instituții de învățământ superior foarte bune în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar care este interesul managerului să mențină o asemenea instituție, dacă e în descreștere numărul tinerilor care își fac studiile în entitățile de învățământ superior?

Igor Șarov: „După mine, este o reacție absolut normală a oricăruia din managerii unei instituții de învățământ superior de a demonstra necesitatea păstrării uneia sau alteia, fiindcă la spatele acestei instituții sunt tradiții, este istorie, sunt oameni și atunci când coroborăm...”

Europa Liberă: Dar sunt cheltuieli și se pune întrebarea dacă merită cheltuielile acestea să fie făcute.

Igor Șarov: „Sunt cheltuieli și, în special, pe fundalul creșterii prețurilor pentru întreținere. În opinia mea, întrebarea este una și mai acută și eu sunt sigur că această reformă va fi continuată. Trebuie purtate discuții pe fundalul platformei rectorilor, al altor platforme pe care Ministerul Educației și Cercetării cu siguranță le va dispune. Mai este încă un moment, lucrurile nu pot fi făcute peste noapte, avem nevoie de răbdare, astăzi avem nevoie de toleranță în societate și avem nevoie de înțelegerea anumitor procese. Să zicem, în România o cifră, spre exemplu, de 2.500, de 3.000 de studenți este deja o cifră alarmantă pentru existența uneia sau alteia din universități.

Ascultă: „Să stau, să plec” - o discuție cu tineri din România și R. Moldova

Or, astăzi numărul studenților în universități este de 10.500 la Universitatea de Stat din Moldova, în jur de 9.000 la Universitatea Tehnică, peste 5.000 de studenți (nu am datele actualizate) la Universitatea de Medicină.

Trebuie să ne uităm după cifre și după trenduri, istoria este istorie, astăzi trăim în anumite realități.”

Europa Liberă: Dar cel mai mic număr de studenți la care universitate ar fi?

Igor Șarov: „Trebuie actualizate rezultatele de la minister la fiecare din universități și aici cifrele tot sunt diferite, câți sunt la staționar, câți sunt la fără frecvență, situația diferă și eu sunt adeptul unei abordări foarte și foarte pragmatice. Lucrurile trebuie să fie făcute echilibrat întotdeauna și trebuie înțeleasă necesitatea acestora. Studiile de care v-am vorbit până acum denotă acest lucru, tendințele de care ați vorbit Dvs., demografice și de plecare.”

Dreptul și economia în topul preferințelor

Europa Liberă: Care sunt studiile cele mai căutate? Într-un timp, știți că în Republica Moldova mulți alergau la facultățile de Drept și la Economie. Astăzi?

Igor Șarov: „Tot așa au rămas și în continuare, circa 40 la sută din candidații la admitere la studii optează pentru aceste două facultăți – Facultatea de Drept și Facultatea de Economie.”

Europa Liberă: Cum se explică lucrul acesta?

Igor Șarov: „Este o tendință generală care a caracterizat în ultima perioadă de timp învățământul și, de altfel, nu numai în Republica Moldova. Este decizia studenților, este decizia coroborată cu părinții cu care se discută și este o tendință, este un trend care există în societate.”

Europa Liberă: Dar e nevoie de mulți specialiști și în alte domenii?

Igor Șarov: „Este nevoie de specialiști în alte domenii și aici ar fi trebuit să ne întoarcem la ceea ce înseamnă pedagog. Pe mine ce mă doare cel mai mult e pedagogia ori specialitățile inginerești în care adesea rămân locurile neacoperite și aici numai printr-un complex întreg de idei, de schimbare a statutului profesorului în societate vom putea să obținem rezultate.

Pedagogia - „Cenușăreasa” specialităților

Eu îmi doresc foarte mult o schimbare așa cum vă doriți și Dvs. Profesorul cum era în anii ’60, ’70, ’80 ai secolului trecut la țară, în fața căruia își scoteau pălăria și se vorbea cu un deosebit respect să fie și în aceste zile, dar pentru asta trebuie un șir complex de idei strict pragmatice care ar schimba această stare a lucrurilor. Or, mă conving însă o dată, la Universitatea de Stat din Moldova, indiferent de perioada prin care a trecut, cea mai mare bogăție a acesteia sunt oamenii, pe de o parte, profesorii, pe de altă parte, studenții, care, indiferent de rectorul care a fost în fruntea acesteia, procesul de dezvoltare putea să fie doar încetinit, dar nicidecum stopat.”

Europa Liberă: La USM aveți locuri neacoperite?

Igor Șarov: „Sunt la unele specialități pedagogice.”

Europa Liberă: Trendul rămâne același, negativ, da?

Igor Șarov: „Trendul rămâne, dar aici, repet încă o dată, este o problemă de schimbare a atitudinii față de profesor, pentru că altfel noi nu vom putea schimba lucrurile.”

Europa Liberă: Se pare că totuși acum autoritățile încearcă să-i motiveze pe cei care profesează în acest domeniu, au făcut majorări de salariu, îi aud pe mulți dascăli mulțumiți de salariul pe care îl primesc.

Igor Șarov: „Eu sper că acest lucru de schimbare a atitudinii față de profesor să fie materializat, să fie direct proporțional cu numărul de cereri care va fi la admitere pentru anul 2022 la specialitățile pedagogice.”

Europa Liberă: Totuși, salariul este unul motivant?

Igor Șarov: „Nu este suficient de motivant astăzi un salariu de profesor, dacă studenții nu vin în continuare la aceste facultăți și trebuie să fim sinceri în această ordine de idei, fiindcă profesorul ca să-și respecte obligațiile primește un salariu care îi permite existența propriu-zisă, dar să nu uităm că profesorul e acel care își cumpără materiale didactice, profesorul trebuie să arate bine în fața studenților.

Trebuie să uităm de o percepție asupra profesorului în care el trebuie să fie chinuit, umilit și să nu corespundă unor realități, așa cum ar trebui să arate în varianta ideală un profesor.”

Europa Liberă: Și să admitem că se dublează salariul pentru profesor, credeți că se schimbă situația?

Igor Șarov: „Cu siguranță!”

Europa Liberă: Știți că guvernele au încercat să ofere acel suport pentru plecarea în mediul rural, de exemplu, și pentru mulți nu au fost destul de convingătoare acele zeci de mii pe care le oferea statul pentru tânărul specialist din domeniul pedagogiei.

Igor Șarov: „Dna Valentina, eu cred că oricare din reforme trebuie să fie continuate, ajustate în maniera în care îți permite timpul. Prima realitate, noi trebuie să înțelegem că fără o situație economică prosperă în Republica Moldova, noi nu putem să vorbim despre majorări de salariu, deci, în această ordine de idei, lupta pentru asigurarea veniturilor la buget, pentru o economie care ne-ar permite nouă aceste majorări. Doi: trebuie să examinăm și să vedem în ce măsură unele proiecte au fost reușite, care pot să fie continuate și pot să fie extinse asupra diferitelor categorii. Dvs. mi-ați dat acum un exemplu legat de indemnizațiile pe care le-au primit tinerii specialiști...”

Europa Liberă: Unii au renunțat la ele.

Igor Șarov: „Da, unii au renunțat la ele, dar cifrele de care dispun acum de un an sunt următoarele și care vorbesc despre un început în care a fost oprit un trend de descreștere a venirii tinerilor specialiști în școli. În anul 2020, noi am avut în luna septembrie, dacă nu greșesc, 2.348 de necesități de tineri specialiști în școli, în același timp, o altă cifră – pe parcursul ultimilor 20 de ani, numărul de tineri specialiști care au plecat în școală s-a micșorat de la 2.000 până la 230.

Fiți atenți, 230 care au plecat doar în anul 2018 în școală. Introducerea acestor mici reforme: prima – indemnizația de 120 de mii de lei pentru tinerii specialiști după studiile superioare sau de 90 de mii de lei pentru cei care vin după colegiu; materialele didactice – 2.000 de lei pentru profesori; scăderea șarjei didactice de la 18 la 14 lei pe lună, plus anumite privilegii care erau acordate de către autoritățile publice locale au făcut ca în anul următor să vină 290 de tineri specialiști. Este o cifră infimă, dar a fost pentru prima dată în ultimii 20 de ani când acest trend de scădere a fost oprit.

Trebuie iarăși analizată fiecare situație în parte, de văzut de ce sunt situații de asemenea natură când tinerii specialiști renunță la indemnizații.

Situațiile sunt de viață, sunt diferite și fiecare este un caz aparte, dar această linie față de specialiști trebuie continuată și ea trebuie extinsă nu numai asupra tinerilor specialiști, dar și asupra întregului sistem educațional și reformele trebuie făcute, după mine, atât din exterior, cât și cu susținerea masivă de care ne bucurăm din partea partenerilor noștri de peste hotare.”

„Recunoștință” pentru ajutoarele externe

Europa Liberă: Dar dacă nu ar fi această susținere din partea partenerilor externi, cum s-ar descurca instituțiile de învățământ?

Igor Șarov: „Foarte complicat. Eu nu-mi imaginez și-mi aduc aminte acum doar de câteva cifre și investițiile majore care au fost făcute atât în învățământul general, cât și învățământul superior din Republica Moldova și eu cred că un cuvânt ar trebui pe noi să ne însoțească în permanență. Aceasta este cuvântul recunoștință, recunoștință, cum mergem pe drumul înspre Soroca și-i scris că acest drum este finanțat de către guvernul și poporul american.

Pot să vă dau sute de exemple doar în baza Universității de Stat din Moldova și doar în scurtul meu mandat pe care l-am preluat din luna martie – o investiție de 3 milioane de dolari din partea guvernului american, Guvernului Marii Britanii, Guvernului Suediei în Centrul MEDIACOR, în care dacă intrați azi o să vedeți că este o bijuterie.”

Europa Liberă: Da, da, este apreciat de foarte mulți tineri. Am discutat cu unii care spun că sunt create condiții extraordinar de bune.

Igor Șarov: „Ori investițiile care vin din partea Guvernului României, bursele care au fost acordate pe parcursul anilor. Doar în acest an am deschis un Centru de informare a României la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Jurnalism am beneficiat chiar acum, înaintea sărbătorilor, de deschiderea unui laborator cu o investiție de 30 de mii de euro, în care studenții au posibilitatea și accesul la noile tehnologii. Deci, procesul ar fi trebuit să meargă paralel, revin la întrebarea precedentă a Dvs. legată de șomeri și noi spunem că programele noastre de studii adesea nu sunt adaptate la piața muncii, haideți împreună și vom încerca și le vom apropia.

Avem o foarte bună colaborare cu Camera de Comerț și Industrie, avem un acord de parteneriat cu Asociația COR în ceea ce privește problemele legate de utilizarea MEDIACOR-ului, în care beneficiile să fie atât pentru studenți, cât și pentru profesori prin cursuri de formare și prin programe noi care ar corespunde exigențelor secolului XXI în diverse domenii, și nu numai jurnalismul ori tehnologiile informaționale, dar vorbesc și de facultățile pedagogice, Facultatea de Drept, Facultatea de Economie.”

Europa Liberă: Despre fenomenul corupției să vorbim, pentru că despre el se zice că a fost prezent inclusiv în instituțiile de învățământ superior. Cât de mult a afectat imaginea instituției și cât de mult s-a răsfrânt asupra calității învățământului, pentru că a cumpăra o diplomă încă nu înseamnă că ți-ai cumpărat o carieră prosperă într-un domeniu sau altul?

Igor Șarov: „Eu sunt categoric împotriva oricăror forme de corupție, fiindcă aceasta este o mită dată unui profesor, sunt împotriva plagiatului, noi am declarat toleranță zero corupției. Una e a declara și doi e ceea ce se întâmplă în realitate. Dacă sunt cazuri de acest gen, noi avem diferite platforme la Universitatea de Stat din Moldova în care orice caz de corupție poate să fie semnalat și pentru mine personal răspunsul va fi unul categoric.”

Europa Liberă: Ce le spuneți celor care vor totuși să-și cumpere o notă sau chiar diploma și intenția, uneori inexplicabilă a părinților, că neapărat, mergând peste hotare să câștige bani, o parte din acele resurse trebuie să le dea copiilor ca ei nu să pună accent pe calitatea educației, învățământului, dar să pună cumva la cale cumpărarea unei note?

Igor Șarov: „Cunoștințele nu pot fi cumpărate, așa cum după clasa a IX-a copiii ar fi trebuit, după mine, să se gândească foarte bine ce fac mai departe – merg la liceu în clasa a X-a ori se opresc și-și aleg o altă cale? Realizează ei oare visul lor sau realizează visul părinților lor?”

Europa Liberă: Asta-i o dilemă.

Igor Șarov: „Da, asta este o dilemă și aici, respectiv, fiecare elev ar trebui să aibă discuții acasă cu părinții, să nu realizeze visurile false ale părinților, care au fost cultivate, să recunoaștem acest lucru, în perioada de după 1991 încoace, că să-mi obțin diploma și pe urmă să plec peste hotare.

La ce-ți servește acea diplomă? Cunoștințele nu pot fi cumpărate, eu am crescut într-o familie de pedagogi, în care pe prim-plan întotdeauna a fost pusă cartea, de unde n-au avut, părinții mei în permanență au cumpărat cartea, au citit și zi, și noapte, au investit. Și de aceea respect și stimez foarte mult elevii, studenții care investesc în ei. Răspunsul meu este unul: cunoștințele nu pot să fie cumpărate, dar, în același timp, noi nu putem să creăm insule sau oaze aparte ale Universității de Stat din Moldova, ale Universității de Medicină, ale altor instituții din republică în care acest proces trebuie să fie unul global. Chiar dacă el va afecta numărul de studenți pentru unele din universitățile care s-au transformat, vorbesc ipotetic, în fabrici de făcut diplome, aici ar trebui să se implice toți actorii principali.

Trebuie să se implice ANACEC-ul (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare), fiindcă noi când vorbim de reformă, vorbim doar de reforma în instituțiile publice, nevorbind de cele private, să vedem în ce măsură corespund anumitor exigențe, în ce măsură corespund programelor și să rămână pe piață universitățile care respectiv rezistă acestei concurențe. De altfel, în afara procesului de modernizare a Universității de Stat, din care am vorbit doar de câteva proiecte, această listă poate să fie continuată la nesfârșit, este și o cale care face să fie mai atractive studiile, e calea diplomelor duble cu România, spre exemplu. Avem o relație extraordinară cu Universitatea din București în care în acest an deja la două specialități am acordat diplome duble.

Asemenea acorduri avem și cu Universitatea din Suceava, Universitatea din Iași prin care încercăm să oferim posibilități ca studenții noștri să rămână acasă, să primească studiile care sunt coroborate cu cele de pe piața românească și să facem față cerințelor prin alte metode, prin metode legale și pentru a demonstra că suntem o instituție care se respectă.”

Europa Liberă: Dle rector, Dvs. ați spus că în multe cazuri în familie se decide ce face copilul după 9 clase, după clasele liceale, dar ce se întâmplă în familiile unde părinții sunt plecați peste hotare? Atunci sfatul acesta se ține la distanță, dar poate fi mai puțin convingător.

Igor Șarov: „Sunt de acord cu Dvs. Situațiile pot fi diferite, fie discuțiile cu părinții, fie discuțiile cu profesorul, să nu subestimăm rolul și locul profesorului într-o societate în care el se transformă câteodată nu numai în mentor, dar și în părinte pe care el îl înlocuiește. Pot să vă spun în baza familiei mele, am doi copii extraordinari, ca și fiecare dintre noi, ni se pare că copiii noștri sunt cei mai buni.

Am mei știau de prin clasa a VI-a, a VII-a că primele decizii pe care au să le ia de sine stătător sunt unde vor merge la studii și a doua cu cine se vor căsători. Sunt lucrurile în care ajungând la procesul de studii, îmi aduc aminte, se uitau cu speranță la mine, dar poate, când ezitau la ce instituție și la ce facultate să meargă, le-am spus: „Nu, este decizia voastră, eu doar o să subscriu”. Și sunt mândru de ei.”

Europa Liberă: Credeți că sunt tineri care pun preț și pe profesorii la care merg să obțină cunoștințe?

Igor Șarov: „Da, categoric!”

Europa Liberă: Și ce ne puteți spune despre colectivul USM? Îl întineriți, e îmbătrânit? Vă descurcați ca să țineți piept provocărilor secolului XXI?

Igor Șarov: „Categoric, da! O să revin la teza că cea mai mare bogăție a Universității de Stat din Moldova sunt oamenii. Clar că noi cu corpul profesoral de la toate facultățile mergem acum pe o linie legată, pe de o parte, de modernizare, dar, în același timp, investițiile încercăm să le facem și în cadrele didactice. Situațiile sunt diferite, adesea pentru un tânăr cercetător condițiile de astăzi nu sunt atât de motivante și atunci trebuie de gândit un complex întreg de idei referitoare la ce le oferim noi. Am venit anul trecut din luna martie, bugetul fiind deja aprobat în luna februarie.

Cred că în acest an la aprobarea bugetului voi propune senatului o viziune pentru tinerii specialiști ce am putea noi să le oferim suplimentar pentru a-i atrage în această muncă a „nebunilor”. Munca de știință este o muncă la care trebuie să te dedai cu pasiune. Cunosc sute de colegi de-ai mei care o fac din dragoste și din pasiune pentru un domeniu sau altul al științei.

După mine, situația de la facultăți este una diferită, unde este o simbioză mai mare a cadrelor mai în vârstă cu cei care sunt mai tineri, dar exemplul facultății mele pentru mine este unul relevant și fraza care mi-o spunea unul din dascălii mei la facultate: „Istoria este succesiunea generațiilor”. Pe de o parte, îmi aduc aminte de pilonii care au stat la baza formării acestei facultăți ori care până în prezent încă mai activează și fac față cerințelor, pe de altă parte, mă uit la tinerii care folosesc diferite procedee mai noi de predare și se implică altfel, nu mai bine sau mai rău, dar altfel în procesul didactic și acest lucru trebuie să fie apreciat.

Eu mă mândresc că sunt USM-ist, de aceea am și acceptat să candidez la funcția de rector al Universității de Stat din Moldova, care este într-un proces de schimbare.”

Pandemia și calitatea predării: hai să facem ca la Medicină!

Europa Liberă: Acum toți studenții învață fiind prezenți la ore?

Igor Șarov: „Ei susțin examenele cu prezență fizică, e perioada examenelor acum, până în luna ianuarie, dar la întrebarea Dvs., ce va fi în cel de-al doilea semestru, așa cum ne-a însoțit cuvântul incertitudine, el ne însoțește în continuare, de aceea așa cum în calitate de ministru am solicitat de fiecare dată respectarea întru totul a deciziilor Comisiei de Situații Excepționale în Sănătate Publică, dacă vedeți, sunt foarte mulți specialiști în domeniul epidemiologiei, nu poți să-i împaci pe toți cu acestea, dar pe fundalul a ceea ce se întâmplă în lume, legea trebuie respectată și eu sper ca acest trend în scădere...”

Europa Liberă: Dar în primul semestru câți studenți ați avut online și câți ați avut prezenți?

Igor Șarov: „Am avut perioade diferite. Am avut o scurtă perioadă de studii cu prezență fizică și apoi am trecut online la toate facultățile în funcție de decizia Comisiei de Situații Excepționale, atunci când decizia Comisiei ne-a permis 10% la orele de laborator să vină cu prezență fizică ne-am întors și am continuat acest proces de studii. Dna Valentina, aici aș profita de ocazie: dacă vrem să ne întoarcem cu toții la prezență fizică, haideți să facem așa cum au făcut colegii de la Universitatea de Medicină, în care 95% din studenți sunt vaccinați și, respectiv, au posibilitatea să se întoarcă la prezența fizică.

Mă bucur foarte mult că și la Universitatea de Stat din Moldova acest îndemn al colectivului de profesori, în care avem în jur de 83% care sunt vaccinați, a fost urmat și de studenți și numai pe parcursul ultimelor două luni am crescut de la 20 la 46%.”

Europa Liberă: Și câți studenți încă nu sunt vaccinați? Mai mult de 50 la sută din numărul studenților nu sunt vaccinați?

Igor Șarov: „Da, 46% erau vaccinați acum trei săptămâni, datele urmează să fie actualizate, sper că acum suntem undeva la jumătate.”

Europa Liberă: Și are o explicație această statistică?

Igor Șarov: „Explicația vine de la ceea ce se face în societate. Ar trebui undeva poate mai duri să fim cu fake news-urile care vin împotriva vaccinării și să înțelegem că vaccinarea este singura noastră cale. Eu poate le primesc undeva și sentimental, dar îmi aduc aminte de fiecare, în perioada mandatului meu de ministru din martie până în iulie, chiar dacă noi învățam online, îmi aduc aminte de fiecare caz de deces din cauza COVID-ului al profesorilor din republică, al educatorilor, al directorilor de grădinițe, al șefilor direcțiilor de educație și eu sper cu eforturi comune, dar mă tem numai de prețul acestui lucru, nu trebuie să uităm prețul unor vieți omenești și să înțelegem multe din familie abia după ce se întâmplă ceva rău undeva.”

Europa Liberă: Dar să înțeleg că mulți dintre tineri mai cred în conspirații, în fake news-uri?

Igor Șarov: „Situațiile sunt diferite, dna Valentina, și aici trebuie să-i înțelegem pe cei care au contraindicații, spre exemplu, din cauza alergiei. În rest, este pur și simplu o neglijență, trebuie să lucrăm și să-i convingem că vaccinarea este unica noastră șansă de a ieși din acest război împotriva acestei ciume a secolului XXI.”