Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Un nou vicepremier pentru reintegrare a depus jurământul la Chișinău: fostul ambasador al Republicii Moldova în Franța și Germania, Oleg Serebrian, vorbește despre viziunea sa asupra reglementării problemei transnistrene. Tensiuni în creștere la frontiera ruso-ucraineană, pe fundalul eforturilor SUA și a UE de a descuraja planurile ofensive ale Rusiei. Și ce rol poate avea regiunea transnistreană și trupele ruse dislocate în stânga Nistrului în această complicată situație regională?
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
Diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting va deține al treilea an la rând funcția de reprezentant special al președinției în exercițiu al OSCE pentru reglementarea transnistreană. Numirea vine din partea lui Zbigniew Rau, ministru de Externe al Poloniei, țară care deține în acest an președinția rotativă a OSCE. Thomas Mayr-Harting a fost numit în această funcție prima dată în ianuarie 2020, de către președinția albaneză a OSCE, apoi reconfirmat la începutul anului 2021 de către președinția suedeză. În toată această perioadă nu au avut loc întâlniri în formatul oficial de negocieri 5+2, iar dialogul dintre Chişinău și Tiraspol a rămas la nivel tehnic, pe fundalul pandemiei de Covid-19 și a schimbărilor la nivelul clasei politice de la Chişinău.
Un nou vicepremier pentru reintegrare a depus jurământul la Chișinău, miercuri, 19 ianuarie, după mai mult de două luni în care funcția a rămas vacantă.
Oleg Serebrian îl înlocuiește în această funcție pe Vladislav Kulminski, care și-a dat demisia la începutul lui noiembrie, la numai trei luni de mandat, invocând motive personale. Oleg Serebrian a fost ambasador în Franța și Germania și și-a încheiat mandatul la Berlin pe 2 ianuarie, fiind numit ulterior în calitate de director al Institutului Diplomatic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Autoritățile sanitare au raportat în ultima săptămână o creștere alarmantă a numărului de noi infectări, anticipând că în timpul apropiat numărul de cazuri zilnice ar putea să se apropie de cifra de 10 mii. Tamara Grăjdeanu are detalii:
Experta în sănătate Rodica Rusu-Gramma crede că în atare condiții, când se înregistrează deja aproape patru mii de îmbolnăviri zilnice, presiunea pe sistemul spitalicesc devine tot mai mare, inclusiv din cauza infectărilor în rândul angajaților din sănătate:
„Doar în această săptămână această cifră ajunge deja la peste 770 de lucrători medicali infectați, ceea ce înseamnă că aceste persoane sunt izolate, sunt scoase din prestarea serviciilor și fiecare persoană, specialist care nu este în instituția medicală este o limitare a accesului populației la servicii medicale. Vă dați seama că la un moment dat pur și simplu n-o să aibă cine să presteze serviciile medicale necesare populației. De acea, situația devine cu adevărat mult mai gravă decât a fost în ultimele două luni, când a fost o perioadă destul de relaxată.”
Decidenții din sănătate precizează că pregătesc câteva scenarii de activitate pentru a preveni aglomerarea spitalelor, funcție de evoluția numărului de îmbolnăviri. Într-o adresare publică, în contextul crizelor suprapuse, cea a gazelor și sanitară, șefa statului, Maia Sandu a îndemnat oamenii să se izoleze la primele suspiciuni de îmbolnăvire și să se imunizeze, precizând „că în țările cu rata de vaccinare mare, mor cu mult mai puțini oameni de Covid decât în țările cu rata de vaccinare mică.”
Tensiunile în creștere dintre Rusia și Ucraina au adus în vizor și situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde Rusia are staționat un contingent militar de aproximativ 1500 de persoane, contingent care însă, așa cum consideră experții de la Chişinău, poate fi amplificat considerabil din contul formațiunilor paramilitare transnistrene și a rezerviștilor pregătiți în stânga Nistrului cu suportul ofițerilor ruși. Președinta Maia Sandu, într-un interviu pentru ProTV România, a spus vineri că autoritățile de la Chişinău „urmăresc cu atențiile și îngrijorare evoluțiile din regiune” și a repetat că „prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este „în contradicție cu constituția și cu prevederea de neutralitate a Republicii Moldova”, iar autoritățile moldovene vor continua să ceară Rusiei retragerea acestora.
Acum o săptămână serviciile de informații ucrainene au spus că serviciile speciale rusești pregătesc „provocări” împotriva militarilor ruși din Transnistria, intenționând să dea vina pe Ucraina. Aceste provocările ar putea avea ca țintă depozitele de armament și muniții din regiunea separatistă a Moldovei, anunța un comunicat de la Kiev. Maia Sandu a declarat că instituțiile moldovene monitorizează situația. „La moment nu avem informații care să demonstreze că acolo se întâmplă alte lucruri decât se întâmplau în trecut. Deci, nimic diferit în comportamentul forțelor ruse în regiunea transnistreană decât ce am văzut de-a lungul timpului în toți acești ani”.
Șefii diplomațiilor americană și rusă au convenit să continue eforturile comune pentru detensionarea situației legate de Ucraina. Secretarul de stat american Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-au întâlnit pe 21 ianuarie la Geneva în ceea ce Blinken a numit un „moment critic” în criza legată de desfășurarea a zeci de mii de militari ruși în apropiere de granița Rusiei cu Ucraina. Blinken i-a spus lui Lavrov că Statele Unite vor răspunde săptămâna viitoare în scris la solicitările de securitate ale Rusiei, dar că Washingtonul și aliații lui rămân fermi în a respinge cele mai importante cereri ale Rusiei, între care și promisiunea că Ucraina nu va deveni niciodată membră a Alianței Nord-Atlantice. Antony Blinken s-a declarat totuși încrezător că Washingtonul și Moscova „se află acum pe o cale mai clară în a-și înțelege pozițiile unul altuia”.
Papa Francisc a cerut ca miercuri, 26 ianuarie, să fie ziua mondială a rugăciunilor de pace pentru oprirea crizei din Ucraina. „Urmăresc cu îngrijorare creșterea tensiunilor care amenință să dea o nouă lovitură păcii în Ucraina și să pună sub semnul întrebării securitatea din Europa cu repercusiuni încă și mai largi”, a spus suveranul pontif în adresarea sa către pelerinii adunați duminică, 23 ianuarie. în Piața Sfântul Petru din Vatican.
***
Tensiunile în creștere dintre Rusia și Ucraina nu pot să nu ridice îngrijorări și în legătură cu situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde Rusia are staționat un contingent militar de aproximativ 1500 de persoane, contingent care însă, așa cum consideră experții de la Chişinău, poate fi amplificat considerabil din contul formațiunilor paramilitare transnistrene și a rezerviștilor pregătiți în stânga Nistrului cu suportul ofițerilor ruși.
Autoritățile de la Chişinău au părut mai degrabă să evite subiectul săptămâna trecută și nu au reacționat în niciun fel la discuțiile din spațiul public. Abia vineri, președinta Maia Sandu, într-un interviu pentru ProTV România, a spus că autoritățile de la Chişinău urmăresc cu atențiile și îngrijorare evoluțiile din regiune și a repetat că „prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este în contradicție cu constituția și cu prevederea de neutralitate a Republicii Moldova” și că autoritățile moldovene vor continua să ceară Rusiei retragerea acestora.
„Noi monitorizăm situația și, bineînțeles, suntem foarte îngrijorați. Instituțiile noastre sunt vigilente. Avem și noi scenarii pe care le considerăm și ne pregătim aceste scenarii. Dar ne dorim, așa cum își dorește toată lumea, să se identifice soluții pașnice la nivel regional de către forțele internaționale, astfel încât să nu trebuiască să punem în aplicare măsurile pe care le pregătim pentru aceste scenarii.”
Cu o săptămână mai devreme serviciile de informații ucrainene au spus că serviciile speciale rusești pregătesc „provocări” împotriva militarilor ruși din Transnistria, intenționând să dea vina pe Ucraina. Aceste provocările ar putea avea ca țintă depozitele de armament și muniții din regiunea separatistă a Moldovei, anunța un comunicat de la Kiev.
Maia Sandu a declarat că instituțiile moldovene monitorizează situația din această perspectivă. „În acest moment nu avem informații care să demonstreze că acolo se întâmplă alte lucruri decât se întâmplau în trecut. Deci, nimic diferit în comportamentul forțelor ruse din regiunea transnistreană decât ce am văzut de-a lungul timpului în tot acești ani de când sunt prezente acolo.”
Între timp, în regiunea transnistreană continuă activitățile militare care, într-adevăr, nu sunt o noutate, având în vedere că sunt practic constante – în stânga Nistrului au loc lunar zeci de aplicații, exerciții militare și mobilizări de noi recruți. Aceste activități sunt pe larg mediatizate în presa oficială de la Tiraspol, care le prezintă într-o lumină pozitivă și drept o activitate prestigioasă pentru un bărbat și „un apărător al patriei”.
Săptămâna trecută presa transnistreană a relatat despre faptul că o nouă generație de recruți – adică de tineri din stânga Nistrului care sunt pasibili de sancțiuni sau chiar închisoare dacă nu fac un an de armată separatistă – au depus jurământul și au avut primele aplicații militare. Iar șoferii tancurilor și blindatelor din armata transnistreană au avut săptămâna trecută exerciții de îmbunătățire a abilităților de condus.
Tot săptămâna trecută componenta transnistreană a misiunii de pacificare de pe Nistru a anunțat exerciții militare pentru rezerviști. Sunt invitați toți doritorii, bărbați cu vârsta de până la 55 de ani, care timp de trei luni vor primi un salariu de peste 2800 de ruble transnistrene, aproximativ 170 de dolari, dar și cazare, echipament și masă asigurată.
MGB-ul are mandat să amplifice efortul de identificare a colaboratorilor serviciilor speciale străine
Presa din regiune scrie de asemenea că liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a dat indicații MGB-ului, adică securității transnistrene, ca aceasta „să fortifice apărarea frontierelor și să curme activitatea serviciilor speciale străine”. MGB-ul are mandat să „amplifice efortul de identificare a colaboratorilor serviciilor speciale străine și să curme activitatea acestora în Transnistria”, dar și să „acumuleze informații privind planurile inamicilor statalității transnistrene, atât în interiorul, cât și în afara Transnistriei”. La întreprinderi, în instituțiile și organizațiile publice vor fi organizate verificări și sesiuni de instruire privind „încălcările secretului de stat și securitatea informațională”, mai scrie presa transnistreană.
Krasnoselski a dat de asemenea indicații să fie mai bine finanțate necesitățile militarilor pentru a menține „starea de alertă militară și de mobilizare”, dar și pentru a îmbunătăți învățământul militar. În regiunea transnistreană funcționează inclusiv un colegiu militar unde copiii, inclusiv fetele, sunt instruiți încă din clasa a 5-a, adică din ciclul gimnazial. Dintr-un fond finanțat direct de Vadim Krasnoselski va fi construită în acest an o clădire cu patru nivele pentru un Institut militar, vor fi renovate cazărmile de la Bender și Râbnița, precum și complexul de odihnă al militarilor „Dnestrovskie Zori”.
Iar Oleg Beliakov, șeful delegației transnistrene în Comisia Unificată de Control (CUC), organism care monitorizează situația din Zona de securitate de pe Nistru, a declarat că Tiraspolul nu doar că se opune retragerii trupelor rusești din regiunea transnistreană, dar consideră necesară fortificarea contingentului rusesc de pacificare pe de Nistru.
Vedem că situația devine mai complicată
„Vedem că situația devine mai complicată, iată de ce partea transnistreană consideră necesară fortificarea componentei rusești a misiunii de pacificare”, a declarat Beliakov, care s-a arătat îngrijorat de faptul că armata Republicii Moldova ar putea organiza, în cadrul acordurilor de cooperare pe care le are cu NATO, exerciții militare la poligonul de la Bulboaca, amplasat aproape de răul Nistru.
Chişinăul are semnat încă din 2006 cu NATO un Plan individual de acțiuni (IPAP), iar pe 19 ianuarie Guvernul de la Chişinău doar l-a actualizat. Un comunicat al externelor de la Chişinău spune că „Planul este actualizat periodic și se bazează pe principiul constituțional de neutralitate și dezideratul de modernizare a sistemului de securitate și apărare”.
***
Analistul politic Ion Tăbârță, expert IDIS Viitorul, spune că în cazul în care vor izbucni noi ostilități militare dintre Rusia și Ucraina nu este exclus ca Federaţia Rusă să deschidă un front în regiunea Odesa, cu conexiuni cu Republica Moldova și regiunea transnistreană. Rusia ar avea capacitatea să mobilizeze cu ușurință o forță militară de 10 mii de oameni în regiunea separatistă a Republicii Moldova, susține Ion Tăbârță.
Europa Liberă: În legătură cu tensiunile din jurul Ucrainei, în ce măsură în contextul actual factorul transnistrean poate conta într-o anumită evoluție mai puțin fericită din regiune?
Ion Tăbârță: „În situația dată cred că separatismul transnistrean, regimul militarizat de acolo este un pericol mai degrabă pentru Ucraina decât pentru Chişinău. Dar acest lucru nu însemnă că el nu poate reprezenta pericol militar direct și pentru Republica Moldova.
Federaţia Rusă a eșuat în anii 2014-2015 să formeze așa-numita „Novorosia”, care în planurile strategilor de la Kremlin urma să fie un fel de centură care să unească Delta Dunării și Federaţia Rusă. Însă, oricum, Federaţia Rusă are o influență foarte mare în nordul Mării Negre prin intermediul așa-numitului „triunghi geopolitic”: regiunea Donbas, peninsula Crimeea și regiunea transnistreană.
Problema pentru Federaţia Rusă este că ei nu au acces direct la regiunea transnistreană, cum au în cazul separatismului controlat de ei în regiunea Donbas. Și nu este exclus că, într-adevăr, în cazul unor ostilități militare să avem provocări aici, în apropierea regiunii transnistrene, în apropierea Republicii Moldova, mai exact în regiunea Odesa. Pericolul este să nu avem o tentativă a Federaţiei Ruse de a provoca un nou separatism teritorial, în Basarabia de sud, în regiunea Odesa - și anume, să fie realizată această joncțiune directă cu regiunea transnistreană, în așa fel încât regiunea transnistreană să aibă acces direct la mare pentru ca Federaţia Rusă ulterior să nu mai depindă de Ucraina sau de Republica Moldova în a comunica cu regimul separatist de la Tiraspol sau în a realiza o fortificare militară a regimului de acolo.
În acest context pentru Republica Moldova principalul pericol îl reprezintă, desigur, raioanele din sud, din unitatea administrativ-teritorială Gagauz-Yeri. Nu este exclus, dacă Rusia va declanșa un astfel de scenariu, să fie din nou acutizat separatismul din UTA Găgăuzia și aceste raioane să fie provocate să se alipească la viitorul teritoriu separatist nou-creat de către Federaţia Rusă sau de către geo-strategii militari de la Kremlin. Nu trebuie să uităm de referendumul organizat în UTA Găgăuzia în 2014, în contextul referendumului din Crimeea. Atunci s-a încercat să se meargă pe un astfel de scenariu, însă din anumite motive acesta a eșuat. Și foarte bine desigur că a eșuat.
Acum, pericolele sunt directe, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. În cazul în care vor izbucni noi ostilități militare între Rusia și Ucraina, atunci nu este exclus ca Federaţia Rusă să deschidă un front aici, în regiunea Odesa și, desigur, cu conexiuni directe cu Republica Moldova și cu regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Dle Tăbârță, dar Rusia întotdeauna spune că trupele din regiunea transnistreană sunt prea puține pentru a provoca sau a menține un conflict, că acestea sunt pentru a păzi depozitele de la Cobasna. Credeți că acest factor poate fi luat în calcul de Rusia și să folosească și altfel aceste trupe?
Avem acolo un regim militarizat care acționează ca un tot întreg – trupele ruse, pacificatorii ruși, armata paramilitară a regiunii transnistrene
Ion Tăbârță: „Evident. În regiunea transnistreană există aceste trupe, care reprezintă așa-numitul contingent de pacificatori – acel Grup Operativ de Trupe Ruse (GOTR) care nu are un statut legal și care ei spun că păzesc depozitele de la Cobasna, dar nu sunt doar aceste trupe. Noi avem acolo un regim militarizat care acționează ca un tot întreg – trupele ruse, pacificatorii ruși, armata paramilitară a regiunii transnistrene. Ei pot ridica ușor un contingent de vreo 10 mii de persoane. Și totodată trebuie să luăm în calcul că dacă aceste trupe vor fi activate, ele nu vor acționa de unele singure. Va fi și o lovitură a Federaţiei Ruse undeva în regiunea Odesa, ca să fie realizată o joncțiune între trupele ruse care vor ataca regiunea Odesa cu cele care se află în regiunea transnistreană. Până la urmă, va fi un atac din două direcții, nu cred că doar cei din regiunea transnistreană vor declanșa de unii singuri operațiuni militare. Nu, trupele de aici vor face parte dintr-o operațiune strategică militară a Federaţiei Ruse.
Până la urmă, scopul Federaţiei Ruse este să întărească un regim separatist aici, în partea sud-estică a Europei sau sud-vestică a Ucrainei, să fortifice un separatism de proporții mai mari. Pentru că separatismul din regiunea transnistreană este unul la dimensiuni relativ mici pentru planurile geopolitice ale Federaţiei Ruse în nordul Mării Negre.”
***
Miercuri, 19 ianuarie, diplomatul Oleg Serebrian a depus jurământul pentru poziția de vicepremier pentru reintegrare în Guvernul de la Chișinău. Funcția a fost vacantă mai bine de două luni.
Într-un interviu la Europa Liberă cu câteva zile înainte de numire, Oleg Serebrian a spus că actualele tensiuni în jurul Ucrainei prezintă atât dezavantaje, cât și potențiale avantaje pentru rezolvarea conflictului transnistrean, dar și-a exprimat scepticismul cu privire la o soluție grabnică. „Ecuația este foarte schimbătoare”, a spus Serebrian în discuția cu Valentina Ursu, adăugând: „Dosarul transnistrean nu este un dosar care este imposibil de soluționat, dar e improbabilă soluționarea lui în viitorul previzibil”.
Europa Liberă: Regiunea transnistreană poate fi o piedică pe calea integrării europene a Republicii Moldova?
Oleg Serebrian: „Este fără îndoială, deși mulți vor spune că nu e o piedică, dar un conflict nesoluționat nu poate fi un avantaj în orice caz. Cazul cipriot, pe care îl invocă unii, nu este același lucru, pentru că, întâi de toate, nivelul economic al Ciprului – mă refer la Ciprul oficial recunoscut – era incomparabil mai bun decât al Republicii Moldova – unu; doi – era vorba de două state membre NATO – Grecia și Turcia –, care trebuiau menajate.
Este fără îndoială, deși mulți vor spune că nu e o piedică, dar un conflict nesoluționat nu poate fi un avantaj în orice caz...
În cazul nostru, nu este același lucru și trei – cel mai important –, Grecia amenința că pune veto pe extindere în alte țări, în cazul în care Ciprul nu este admis. Bine, și noi putem spune că vor fi țări care vor pune veto, dar trebuie să înțelegem că olandezii sau orice altă țară vor spune: „A, bine că puneți veto”, pentru că nu există în momentul de față, am zis olandezii așa, ca un exemplu oarecare, că nu știu...”
Europa Liberă: Dar această situație tensionată, despre care se vorbește că e creată în regiune, poate fi în avantajul soluționării conflictului transnistrean?
Oleg Serebrian: „Rămâne de văzut, pentru că ecuația este foarte schimbătoare și aceeași situație complexă poate fi pe alocuri un avantaj, pe alocuri un dezavantaj, depinde, deci rămâne de văzut. E un dosar care, fără îndoială, trebuie soluționat, nu poate să rămână la nesfârșit deschis, deși, da, avem multe situații când dosare de acest gen de reunificare rămân suspendate și țări mult mai puternice decât Republica Moldova. China, bunăoară... China este un stat foarte puternic, dar problema persistă. Ciprul e mai aproape de noi, e același lucru și alte, alte situații. Bun, noi vorbim de motivația pozitivă.
Motivația pozitivă, eu cred că prima dată am folosit acest lucru prin 2004, spunând că vom putea apropia zona transnistreană, oferind un exemplu pozitiv de prosperitate, de stabilitate, și rămân în continuare încrezător în faptul că asta este o soluție, adică, oferind un model de dezvoltare mai bun, dar avem și un contraexemplu – Coreea de Nord și Coreea de Sud. Coreea de Sud este un stat foarte prosper, foarte stabil și Coreea de Nord alături, oricum, este menținută. Deci, exemplul pozitiv al Coreei de Sud, o dictatură reușește să mențină totuși controlul. Aici situația nu se compară, dar, oricum, trebuie să ținem cont de faptul că nu doar exemplul pozitiv contează. E un element, dar sunt multe, multe ale elemente – și poziția Ucrainei, și poziția Rusiei, și poziția altora, fără îndoială, contează.”
Europa Liberă: Dar Rusia, prin Transnistria, poate șantaja Republica Moldova, ar vrea o soluție unde să-și arate forța că totuși Kremlinul e dispus că ofere și exemple unde pot fi rezolvate conflictele înghețate? Șantaj și intenția de a soluția această problemă ori rămâne Rusia o pârghie de șantaj pentru că are interes să nu dea, de exemplu, voie să se extindă Alianța Nord-Atlantică mai spre Est?
Oleg Serebrian: „Încă în anul 2003, când fusese lansat renumitul „memorandum Kozak”, se vorbea despre faptul că la Moscova s-ar dori crearea unui precedent pozitiv, să se ofere un exemplu de soluționare a conflictului care poate ulterior să fie transferat și în Georgia, acum o să zicem, prin aggiornamento, în Ucraina. Eu cred că este un astfel de interes, și nu doar Rusia, și OSCE-ul, fără îndoială, este interesat până la urmă să existe o soluție. Și noi suntem interesați. Întâi de toate, pe noi trebuie să ne intereseze ce vrem noi. Da, sigur, întâi de toate, cei mai interesați în soluționarea acestui conflict nu sunt rușii, nu sunt ucrainenii, nu e OSCE-ul, suntem noi. Și rămâne de văzut care ar fi căile, pentru că ceea ce era valabil în 2003 sau în 2005 nu mai e valabil azi. S-a schimbat situația în Ucraina, s-a schimbat situația noastră, s-a schimbat dramatic situația în zona transnistreană.”
Europa Liberă: În ce sens s-a schimbat?
Oleg Serebrian: „S-a schimbat dramatic, pentru că, întâi de toate, s-a schimbat componența etnică. Componența etnică pe care o știam noi clasic, în 1989 – 42 la sută moldoveni-români în zona transnistreană – nu mai e valabilă astăzi.”
Europa Liberă: Ucraineni sunt foarte mulți.
Oleg Serebrian: „Sunt foarte mulți, elementul moldovenesc-românesc a fost profund deznaționalizat. Părerea mea este că în prezent se vorbește mai puțină română în zona transnistreană decât în ’89, sunt mai puține școli. Deci, asta este în detrimentul nostru. Pe urmă, 30 de ani de separare au produs totuși un clivaj de mentalitate, de gândire, s-a creat și s-a cultivat chipul adversarului, nu în partea noastră, dincolo s-a cultivat acest chip al adversarului și în discuție cu reprezentanți ai societății civile chiar în Germania, societății civile din zona transnistreană mi-am dat seama de cât de mult contează acest lucru.”
Europa Liberă: Păi, mediile de informare din stânga Nistrului deseori informează cetățenii de acolo că Republica Moldova este un stat dușmănos pentru cei din stânga Nistrului.
S-a cultivat un chip al adversarului și edificarea încrederii este un lucru foarte important
Oleg Serebrian: „Da, din păcate, asta este ceea ce spuneam, că s-a cultivat un chip al adversarului și edificarea încrederii este un lucru foarte important. Noi trebuie să ne axăm foarte mult pe acest model de edificare a încrederii, apoi în ce am mai zis, că s-a schimbat situația, aveam recent o discuție cu un coleg diplomat referitor la populația zonei transnistrene, înainte erau 750 de mii, ritmul de depopulare a zonei transnistrene este mai mare...”
Europa Liberă: Acum nici 400 de mii nu sunt.
Oleg Serebrian: „Eu am înțeles că sunt, unii spun de 250 de mii. Deci, vă dați seama că, de fapt, sunt două treimi, o scădere de două treimi, noi vorbim de o scădere de o treime în partea dreaptă a Nistrului, dincolo s-a produs o depopulare masivă. Deci, evident că s-au schimbat accentele și din această perspectivă, Ucraina are altă poziție, da, Uniunea Europeană este mult mai implicată decât era în 2003 sau în 2005. Lucrurile au suferit niște schimbări și acele precepte care erau poate valide, valabile în momentul când vota statutul sau principiile reglementării conflictului transnistrean Parlamentul Republicii Moldova în 2005 s-au schimbat de atunci. Nu zic că sunt total perimate, dar, mă rog, ar trebui revăzute.”
Europa Liberă: Și acum e mai aproape sau se îndepărtează șansa identificării unei soluții durabile pentru criza transnistreană, în opinia Dvs.?
Oleg Serebrian: „Greu de spus dacă se îndepărtează sau se apropie, pentru că, după mine, am rămas, mai mult sau mai puțin, în același loc. S-au produs mici pași în direcția apropierii societale în ultimii ani. Totuși, nu putem zice că nu s-au produs lucruri pozitive, un lucru pozitiv este că nu a escaladat, adică tensiunile s-au menținut, dar au fost controlate, acele energii negative au fost controlate.”
Europa Liberă: S-a menținut pacea.
Oleg Serebrian: „S-a menținut pacea, s-a menținut comunicarea, s-a menținut dialogul, ceea ce nu este în cazul altor conflicte: Armenia, Azerbaidjan sau situația din Osetia de Sud, Abhazia – același lucru. Deci din punctul acesta de vedere sigur că suntem avantajați, dar este un dosar greu predictibil, eu nu aștept miracole, cel puțin, în viitorul apropiat. Ca să fie foarte clar, dosarul transnistrean nu este un dosar care este imposibil de soluționat, dar e improbabilă soluționarea lui în viitorul previzibil.”
Europa Liberă: Statutul de neutralitate a avantajat Republica Moldova și ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova, eventual, dacă Georgia, Ucraina sunt acceptate în NATO?
Oleg Serebrian: „Bun, asta este un fel de analiză foarte îndepărtată de realitățile de azi, pentru că vedem cât de complicată este avansarea Georgiei și Ucrainei pe calea euroatlantică, deși aceste două țări și-o doresc și, în fond, să nu uităm faptul că Ucraina și Georgia de atâta timp aspiră, și au fost și declarații în acest sens, ele au stat, în principiu, pe loc și cred că principala cauză este situația conflictuală, conflictele înghețate din aceste țări. Acum cu neutralitatea.
Neutralitatea, în general, este văzută ca un concept din ce în ce mai perimat, nu mai găsim țări realmente neutre în ziua de azi...
Mai curând e un fel de nealiniere decât de neutralitate și Republica Moldova urmează tot un fel de nealiniere
În ce măsură Suedia sau Finlanda, sau Austria, sau Irlanda sunt țări neutre azi, e foarte greu de spus, deși oficial rămân în afara tratatelor militare. Deci, mai curând e un fel de nealiniere decât de neutralitate și Republica Moldova urmează tot un fel de nealiniere, pentru că în momentul în care zici că ești neutru, dar emiți un comunicat că te preocupă situația dintr-o țară sau alta, asta nu mai este o neutralitate. Dacă ne uităm cum era neutralitatea percepută în anii celui de-al Doilea Război Mondial, Elveția tăcea sau Suedia tăcea pe toate dimensiunile, nu luau nicio atitudine ce s-a întâmplat de o parte sau alta – asta era neutralitatea. Păi, neutralitatea adevărată este în cazul unor confruntări militare, noi nu suntem în situația în care trebuie să anunțăm neutralitatea. Și această neutralitate permanentă - cum să spun? -, anunțată prin Constituție este rară în general, dar greu de spus în ce măsură ne-a avantajat sau ne-a dezavantajat, pentru că avem exemplul Georgiei sau al Ucrainei.”
Europa Liberă: Și pe final, pentru că foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova zic că nu cred în viitorul statului lor, iată, cine trebuie să le alimenteze această încredere și cum să le-o alimenteze, dacă ei nu văd ziua de mâine a Republicii Moldova, pornind de la depopulare, pornind de la multe probleme cu care se confruntă cetățeanul?
Oleg Serebrian: „Da, este foarte periculoasă această stare de spirit și trebuie să spun că după mine cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm în momentul de față nu este criza gazelor, nu este dosarul transnistrean, ci este neîncrederea în propriul stat. În momentul în care pornești la drum și nu ai nicio încredere că ajungi undeva – n-ai nicio șansă să ajungi acolo.”
Aici e Radio Europa Liberă
