Mult așteptatul răspuns în scris al administrației Biden în legătură cu exigențele lui Putin a fost transmis Kremlinului ieri seară, odată cu un răspuns în scris similar al Alianței Nord Atlantice, NATO.
Conținutul exact al celor două mesaje formale ale SUA și NATO nu e încă cunoscut în această dimineață, la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin lansase un ultimatum, ba chiar unul formulat pe un ton nediplomatic și inacceptabil.
Răspunsul SUA a fost predat personal la Moscova Ministerului de Externe de către ambasadorul american, John Sullivan. The Guardian precizează, la Londra, că deși detaliile celor două răspunsuri scrise nu sunt încă cunoscute, Washingtonul a dat limpede de înțeles că nimic nu s-a schimbat în poziția occidentalilor față de procesul extinderii NATO. Poarta NATO rămâne deschisă în fața Ucrainei.
La Moscova, Kommersant scrie același lucru, însă precizează că Washingtonul a oferit Moscovei o cooperare diplomatică și chiar tehnică și de supraveghere reciprocă mai largă în chestiunea statutului Ucrainei.
Articolele și analizele din presa scrisă de astăzi nu fac astfel decât să repete și să speculeze, dar site-ul Politico analizează, intervievând mai mulți specialiști, ce s-ar întâmpla dacă începe totuși un conflict: un număr imposibil de calculat de victime, o țară sfâșiată, distrusă, mii de refugiați și destabilizarea unui întreg continent.
Rusiei i se oferă să poată inspecta baza de la Deveselu
Le Monde, în Franța, pare să fi avut primul mai multe detalii, încă de ieri seara, însă mai ales Wall Street Journal arată că a avut un acces direct la conținutul mesajului formal american: scrisoarea transmisă Ministerului rus de Externe propune în special — ca o compensație față de imposibilitatea de a promite oprirea extinderii Alianței militare occidentale — ca Moscova să primească dreptul de a inspecta siturile militare americane din Polonia și România, care adăpostesc elemente ale „scutului” menit să intercepteze rachete balistice.
E vorba de baze militare, precum cea de la Deveselu, în România, „folosite în prezent pentru a contracara posibile rachete balistice iraniene ce ar putea amenința Europa”. (Cu toate astea, Kremlinul susține cu îndârjire că acele sisteme, precum cel de la Deveselu, ar putea fi folosite tocmai pentru a lansa rachete de croazieră de tip Tomahawk asupra teritoriului său, amintește Wall Street Journal.)
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a spus între timp că problema eventualei aderări ucrainene la alianță este una de principiu, la care NATO nu va renunța. Blinken vorbea la câteva ore după ce omologul său rus, Serghei Lavrov, a amenințat cu „serioase repercusiuni” dacă răspunsul SUA nu satisface Kremlinul.
Răspunsul NATO, la rândul său, nu a întârziat: „Suntem o alianță defensivă și nu căutăm confruntarea, dar nu vom face compromisuri în privința valorilor pe care se bazează alianța noastră”, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, avertizând că „ne confruntăm cu un moment critic în zona de securitate euro-atlantică”.
La Paris, din nou în formula „Normandia”
Presa din Franța, Germania, Rusia și Ucraina mai scrie pe larg și despre întâlnirea și discuțiile de ieri, în Paris, între reprezentanții celor patru țări, în așa-numita formulă „Normandia” (la care SUA nu iau parte). Au fost prezenți la discuții reprezentantul lui Putin pentru Ucraina, bine-cunoscutul în Republica Moldova Dmitri Kozak și Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale a lui Volodimir Zelenski, din partea Ucrainei.
Le Figaro anunță că discuțiile au durat nu mai puțin de nouă ore! Potrivit informațiilor culese de Le Figaro, întâlnirea, care s-a desfășurat într-un mod „tensionat” nu a dus la mare lucru, afară de faptul că s-a decis continuarea discuțiilor. În ciuda eforturilor foarte mari depuse de Franța și Germania, „rușii au refuzat totuși să facă cea mai mică concesie” în timpul întâlnirii, dar au transmis totuși un „semnal pozitiv”, potrivit presei franceze. Trimisul special rus, Dmitri Kozak, a spus doar că discuțiile „nu au fost simple”.
La München, Süddeutsche Zeitung anunță că o nouă dată pentru o reuniune în același format a fost fixată peste două săptămâni.
Cu toate astea, același Le Monde, pe care l-am menționat, o citează pe vicesecretara de stat SUA, Wendy Sherman: „Totul indică” intenția lui Putin „de a folosi forța militară la un moment dat, posibil în orice moment până la mijlocul lunii februarie”. Totuși, ea a subliniat că deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pekin din 4 februarie, la care va participa și Putin, ar putea influența „calendarul militar” al Kremlinului, pentru a evita ofensarea aliatului său, președintele chinez Xi Jinping.
Deja, în 2014, în momentul ocupării Crimeei, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spusese că „Rusia nu poate să piardă Ucraina”, într-un interviu cu canalul rus de televiziune NTV. „Avem aceleași rădăcini, aceeași viziune asupra lumii și aceeași literatură.” (Tot atunci, explicasem deja, într-un eseu intitulat „Cine-i rus? Cine-i ucrainean?” diferențele majore între cele două popoare. Cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan, din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Italia și „sfidarea Moscovei”
Rusia duce în acest timp manevre militare și în Marea Mediterană, iar o navă militară a fost reperată în largul Corsicăi. La Roma, La Repubblica oferă un video cu aceasta pe site-ul său și scrie despre „sfidarea Moscovei”, comentând: „exact ca în plin Război Rece”.
În previziunea introducerii unor sancțiuni internaționale și mai severe decât până acum, Kremlinul a organizat o videoconferință între Putin și mari patroni italieni, o serie de CEOs de mari companii. Cum o scrie Politico, guvernul italian a cerut ieri firmelor să nu discute cu Putin. Putin, însă, scrie La Repubblica, le-a atras atenția marilor firme italiene, prin fidelul său purtător de cuvânt, eternul Dmitri Peskov: „Moscova vă furnizează gaz sub prețul pieței”.
Se vede că avertismentul lui Putin a funcționat: șefii multor mari firme italiene nu au vrut să rateze întâlnirea virtuală cu autocratul rus, întâlnire care s-a ținut, prin video, demonstrativ, în condițiile dorite de Putin, pentru a discuta viitorul cooperării economice. Asta, subliniază Washington Post în această dimineață, arată complexitatea spectrului intereselor comerciale conflictuale într-un moment în care atât SUA, cât și UE se pregătesc să impună noi sancțiuni Rusiei, în eventualitatea invadării Ucrainei.
Ideologul lui Bolsonaro avea „mâinile pătate de sânge”
În sfârșit, o bună parte a presei anunță moartea de Covid a încă unei figuri publice influente care nega realitatea virusului: este vorba de Olavo de Carvalho, acel „patriarh al extremei drepte braziliene”, care s-a bucurat vreme de decenii de o influență considerabilă datorită venirii la putere a lui Bolsonaro, pentru care el a fost echivalentul lui Steve Bannon, fostul consilier de extrema dreaptă al lui Donald Trump.
Propria fiică a lui Carvalho spune, într-un interviu cu revista Veja, din Brazilia, despre răposatul ei tată că ideologul decedat al lui Bolsonaro „avea mâinile pătate de sânge” (interviu preluat și de publicații precum La Republica, în Italia), „mâini pătate de sânge”, spune fiica lui Carvalho, pentru felul în care el a răspândit „negaționismul Covidului».
Carvalho a fost cel care a popularizat recent expresia „marxism cultural”. Din perspectiva lui extremistă, mai totul se situa la stânga și putea fi considerat „neo-marxist”. Lucru mai puțin cunoscut, în tinerețe Olavo de Carvalho a fost comunist și hippie. Ba chiar a făcut parte din comunități mistice care amestecau yoga și sufism, misticismul islamic. Exilat în SUA, el a îmbrățișat apoi cele mai obscure teorii conspiraționiste: cum încălzirea planetară ar fi o minciună; Covid nu există; Pepsi topește fetuși avortați în lichidul pe care îl vinde pe toată planeta.
Încă de la începutul pandemiei, Carvalho scrisese pe Twitter (în portugheză): „Spaima de un virus presupus mortal nu este altceva decât o mică poveste de groază menită să sperie populația și s-o facă să accepte sclavia așa cum ar accepta un cadou de la Moș Crăciun.”
The New York Times îi face un necrolog în care scrie că acest provocator care o vreme a trăit practicând astrologia a murit într-un timp record, după ce căpătase Covid înainte de Crăciun.
Felipe Neto, un influencer foarte urmărit în Brazilia, a postat un tweet în care anticipa: „Extrema dreaptă va încerca acum să-l transforme pe Olavo de Carvalho într-un martir, un erou. Dar Olavo este unul din principalii vinovați pentru mocirla în care ne-am scufundat.”
