„Dacă UE va impune noi sancțiuni, din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea tăia gazul către Europa. De tot. Iată un instrument extrem de puternic, mai puternic decât creșterea prețurilor. Nu are interesul să facă asta, însă”, spune într-un interviu cu Europa Liberă Agata Loskot-Strachota, coordinator al activității de cercetare în domeniul piețelor și politicilor de gaz în Europa din cadrul Centrului pentru studii europene din Varșovia. Cât privește creșterile de prețuri de pe piața energiei, Loskot-Strachota crede că este vorba de o combinație între mai puțin gaz disponibil, cerere mare și flexibilitate redusă a pieței. În plus, Gazprom și-a redus la jumătate stocurile de gaz pentru Europa și livrează cu 40% mai puțin gaz față de anul trecut. Cu toate acestea, crede experta, Rusia nu va tăia gazul nici în Ucraina, nici în Europa, pentru că astfel și-ar periclita credibilitatea și viitorul exporturilor sale în Europa.
Europa Liberă: Doamnă Loskot-Strachota, care sunt explicațiile crizei de gaz din Europa și a creșterilor de prețuri din acest domeniu?
Agata Loskot-Strachota: “Într-adevăr, ne confruntăm cu o criză de gaz, dar nu doar în Europa. Prețurile gazelor au început să crească din august anul trecut, de când observăm și o anumite volatilitate a pieței. Motivele? În primul rand o reconfigurare a cererii de gaz după pandemie. Pe de altă parte, și disponibilitatea surselor de gaze naturale a scăzut. Ce am observat pe parcursul anului 2021, este o disponibilitate limitată a gazului lichefiat (LNG), pentru că majoritatea disponibilităților a fost exportată către Asia. Trebuie să menționăm și scăderea producției de gaz din statele europene, la fel ca și energia verde- după cum știm, pur și simplu a fost mai puțin vânt, cu consecințele respective.
Pe acest fond, cererea de gaz a crescut. În paralel cu tot acest tablou, furnizarea de gaz rusesc a scăzut în volum. Acesta a fost un fapt surprinzător, pentru că Gazprom s-a comportat total diferit față de anii precedenți. Și-a limitat prezența pe piața de comerț pe termen scurt, și-a limitat capacitatea de exploatare și astfel nu a mai fost capabilă să ofere cantitățile convenite în contractele pe termen lung. Capacitatea de stocare a fost de asemenea mai mică, ceea ce face ca atualmente stocurile de gaz pentru necesarul statelor UE sunt la jumătate- o minimă istorică.”
Europa Liberă: Ca atare, înjumătățirea capacităților de stocare ale Gazprom pentru Europa este doar o parte din explicația pentru care prețurile au crescut.
Agata Loskot-Strachota: „Da, doar o parte. În mod normal, traditional, Rusia era capabilă să furnizeze mai mult gaz Europei. Și așteptările Europei sunt mari la adresa Rusiei, caci este un partener tradițional. Deodată, la jumătatea anului 2021 an, Gazprom a început să se comporte diferit. Au fost o serie de evenimente care au condus la asta: o serie de accidente la anumite instalații ale Gazprom, o creștere a cererii de gaz în Rusia etc. Acum însă situația a revenit la normal în Rusia, iar Gazprom tot mai puțin gaz stochează și livrează. Actualmente Rusia livrează cu 40% mai puțin gaz față de anul trecut. În plus, există o situație volatilă: orice declarație, inclusiv cele despre Ucraina, pe care le face Kremlinul influențează piața, crează tensiune și nervozitate pe piață.”
Europa Liberă: Deci creșterea aceasta de prețuri provine din o combinație a trei elemente: mai puțin gaz, mai multă cerere și, putem adăuga, și speculația comercianților de gaz?
Agata Loskot-Strachota: “Combinația este: mai puțin gaz disponbil, cerere mare și flexibilitate redusă a pieței. De regulă, există modalități de obținere a cantității suplimentare necesare în cazul unei creșteri a cererii. Pe de altă parte, deși nu a furnizat Europei cât avea nevoie, deși a înjumătățit cantitatea stocată de regulă pentru Europa, Gazprom nu a întrerupt contractele sale pe termen lung. Asta înseamnă că firmele europene se mulțumesc cu cantități mai mici de gaz. Asta înseamnă că firmele europene încearcă să își optimizeze rezervele de energie, să le diversifice, dar într-un mod care afectează piața de gaz europeană.”
Europa Liberă: Cum a schimbat acestă situație raporturile de forțe dintre UE și Rusia?
Agata Loskot-Strachota: „A condus la o creștere a instrumentelor rusești de a influența situația din Europa. În ultimii ani, când prețurile erau foarte scăzute și cererea de gaz nu era atât de mare, rolul Rusiei nu era atât de important. Atunci Rusia nu putea folosi acest instrument. Acum însă, vedem că Rusia folosește această criză, se folosește de rolul său de furnizor care ar putea influența prețurile să urce sau să coboare, lucru care este extrem de important în timpul iernii, crucial pentru stabilitatea și securitatea Europei și nu numai. Am văzut că furnizarea de gaz a fost legată de finalizarea North Stream 2, in condițiile în care am aflat că de îndată ce North Stream 2 va fi operațional Rusia va fi capabilă să pompeze mai mult gaz. Vedem că Rusia presează pentru semnarea unor noi contracte pe termen lung, în paralel cu obținerea unor garanții pentru păstrarea unui rol important al gazului rusesc pe piața energetică europeană, în ciuda procesului de decarbonizare prin care trece UE. Știm că Rusia încearcă să influențeze deciziile politice legate de tranziția energetică și decarbonizarea energetică europeană. Mai mult, aflăm că dacă UE va impune noi sancțiuni, din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea tăia gazul către Europa. De tot. Iată un instrument extrem de puternic, mai puternic decât creșterea prețurilor.”
Europa Liberă: Pentru situația din Ucraina, UE a anunțat că ar putea aplica cel puțin două tipuri de sancțiuni economice: înghețarea tranzacțiilor rusești în sistemul SWIFT și blocarea North Stream 2. Dar North Stream 2 nu este nici măcar funcțional.
Agata Loskot-Strachota: „North Stream 2 nu este operațional, așa este. Într-un scenariu de planuri agresive rusești împotriva Ucrainei, există posibilitatea ca Rusia să oprească furnizarea de gaz în Ucraina în totalitate. Dar scopul Rusiei este să semneze acorduri pe termen lung cu clienții europeni. Ca atare nu dorește sa pericliteze credibilitatea și viitorul exporturilor sale în Europa. Daca ar opri furnizarea de gaz care traversează Ucraina ar periclita viitoarele sale contracte pe termen lung cu Europa.
Fără North Stream 2 Rusia nu ar putea să acopere necesarul de gaz european pe termen lung
Pe de altă parte, fără North Stream 2 Rusia nu ar putea să acopere necesarul de gaz european pe termen lung, mai ales in iernile reci. In plus, North Stream 2 nu are doar o importanta comerciala, ci și una strategică pentru Rusia. Este dorința Rusiei de a arăta că în ciuda opoziției SUA și UE, poate impune proiecte energetice într-un stat membru UE. Este și vorba despre relațiile Rusiei cu Germania. Am văzut foarte bine că Germania a fost mereu circumspectă în a aplica sancțiuni care lovesc în Rusia și clienții săi europeni. Dacă Germania și-ar schimba politica vizavi de Rusia, ar fi un lucru extraordinar. Ar arăta că UE poate acționa diferit, că poate acționa coerent când vine vorba de Rusia. Și, desigur, asta ar însemna o pierdere foarte mare pentru Rusia.”
