Premierul Natalia Gavriliță (PAS) a calificat luni drept „cinice” criticile venite din tabăra opoziției la adresa felului cum gestionează guvernarea alimentarea cu gaze a țării, și mai ales la adresa scumpirii retroactive a tarifelor. Confruntat cu primele proteste mai serioase de când se află la putere, PAS continuă să promoveze ideea că scumpirea gazelor era inevitabilă, anunțând compensații a căror eficiență nu este încă limpede și reiterând că are solidaritatea partenerilor de dezvoltare. Ce noutăți aduce prima zi a săptămânii în aceste dispute politice cu rădăcini economice, aflăm din relatarea Lilianei Barbăroșie.
Guvernul de la Chișinău a anunțat un program de compensații pentru cei care consumă gaze la încălzire, dar și pentru cei industriali, care utilizează acest combustibil în producție.
Astfel, așa cum a precizat șefa executivului Natalia Gavrilița într-o conferință azi ținută împreună cu responsabilul de economie din cabinetul moldovean, Sergiu Gaibu, primii 500 de metri cubi de gaze folosiți timp de o lună de consumatorii din prima categorie vor fi achitați în continuare la tariful existent – între 9 și 11 lei, iar restul până la 13 -14 lei - va fi achitat de guvern:
„Vom propune compensarea primilor 500 de metri cubi de gaz consumat pentru toți agenții economici. Această măsură acoperă consumul integral a mai mult de jumătate din abonații Moldovagaz.”
Detaliile despre formula de ajutor a industriilor vor fi făcute publice zilele viitoare, a mai spus prim-ministra în aceeași conferință.
Era o măsură așteptată de antreprenori, dar și de instituțiile publice - două categorii de consumatori care nu au fost sprijinite până acum în vreun fel de guvern, pentru a face față dublării de tarife din ultimele luni. În cazul instituțiilor publice, care au încercat să facă economii, problema e că bugetele lor au fost stabilite înainte de majorare. După ultima creștere. Însă după aceea de vineri, când tariful a urcat cu încă 37%, lucrurile s-au complicat și mai mult.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat luni că, pentru instituțiile publice din capitală, chiar extrem de mult, atât cât să-l facă să meargă cu o plângere pe autorități în judecată:
„200 de milioane de lei sunt banii pe care trebuie să-i achităm suplimentar – să-i aruncăm ca în nisip, ca să acoperim prostia guvernării”, a declarat edilul într-o ședință la primărie în care a criticat furibund autoritățile centrale, pentru că au acceptat majorarea în general, în mod special pentru că au acceptat ca ea să fie retroactivă.
Amenințări cu judecata la adresa guvernării au venit mai devreme și din partea socialiștilor. Aceștia s-au declarat convinși vineri, imediat după decizia ANRE, de ilegalitatea unei majorări cu dată din urmă, spunând, la fel ca Ceban, că vor merge în tribunale.
Retroactivitatea noului tarif, decisă mai întâi de comisia de situații excepționale, dar aplicată vineri de ANRE, nu i-a nemulțumit doar pe oponenții politici ai PAS, cei din parlament sau din Primăria capitalei. Sâmbătă, ea a fost contestată în stradă de o formațiune extraparlamentară mai mică, Congresul Civil condus de fostul consilier prezidențial, Mark Tkaciuk, iar luni, la un protest organizat de activista Maia Laguta, au ieșit să protesteze și mai mulți pensionari din capitală.
În conferința de luni de la sediul executivului, Natalia Gavrilița a sugerat că nu crede în succesul încercărilor oponenților PAS de implicare a justiției în invalidarea tarifului, întrucât, a declarat ea, starea de urgență în energie oferă acoperirea legală necesară unor măsuri de excepție ca cea de acum:
„Îmi pare rău când politicienii, în mod cinic, [profită de] această situație complicată și încearcă să-și facă capital politic. Această decizie e perfect legală, a fost luată în cadrul Comisiei pentru situații excepționale și intră în împuternicirile acordate de Parlament în această situație de urgență.”
Motivul esențial pentru care autoritățile de la Chișinău au admis o decizie ca aceea de vineri, de a majora tariful la sfârșit de lună, dar cu aplicabilitate încă de la început ei, e că în caz contrar scumpirea ar fi fost și mai mare, ca să acopere inclusiv costul mărit din ianuarie al gazelor, iar facturile încasate pe această lună nu ar fi acoperit costurile de import.
Guvernul s-ar fi ciocnit din nou, prin urmare, cu amenințări de deconectare din partea Gazprom, a sugerat zilele trecute într-un comentariu responsabilul guvernamental cu infrastructura, vice-premierul Andrei Spînu.
În plus, așa cum explică autoritățile, în situația de acum nu ar fi chiar o retroactivitate, pentru că noile tarife au fost stabilite înainte de emiterea facturilor. Ca să fi fost un fapt condamnabil, mai sugerează oficiali guvernamentali, ar fi trebuit ca tariful nou să fie pus în circulație după încheierea facturării, lucru care în istoria R. Moldova s-a întâmplat cel puțin o dată, în 2018, pe timpul guvernului lui Pavel Filip, când s-a aplicat o reducere de tarif pre-electorală.
