Radio Chișinău îl citează pe fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, care notează despre vizita viceministrului rus de Externe în stânga Nistrului, că nu este o noutate că reprezentanții Rusiei duc o politică dublă, spunând una la Chișinău și alta la Tiraspol. „Obiectivul a fost să se informeze privitor la situația de la Chișinău, dar și să vină la Tiraspol pentru a vedea care e situația acolo și să transmită ultimele indicații ale Moscovei pentru Tiraspol, care ar fi comportamentul acestei enclave secesioniste în condițiile care se creează acum, inclusiv acelui conflict care există în jurul Ucrainei”, afirmă el. Fostul vicepremier pentru reintegrare Victor Osipov, citat în același articol, remarcă într-un comentariu, că oficialul rus a pozat demonstrativ pe fundalul steagului regimului separatist.
„Chișinăul nu poate doar să reacționeze la ceea ce fac diplomații ruși în raport cu regiunea transnistreană”, afirmă politologul Dionis Cenușa, citat de portalul Unimedia, menționând despre importanța stabilirii unei strategii de comunicare pe marginea conflictului transnistrean. „Urmează să vedem cât de mult președinta Sandu va vorbi despre reglementarea transnistreană și relația cu Rusia în acest sens, în contextul Conferinței de Securitate de la München”, mai spune Cenușa.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie că lucrurile nu mai pot fi lăsate doar la discreția liderilor politici și militari, din momentul în care riscurile unui război în Ucraina persistă și acest război nu mai este problema Ucrainei, ci mai degrabă a Europei. „Ar fi cazul unei solidarități la nivel european, cu proteste anti-război (inclusiv în Rusia) și presiuni publice de amploare asupra celor care decid soarta păcii și a războiului în lume”, consideră autorul.
PRO TV îl citează pe Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice, care punctează că Vladimir Putin nu va ataca țara vecină pentru că asta ar însemna sfârșitul său politic. „Singurul instrument de negociere pe care Rusia îl are este prezența militară, adică forța. Atât timp cât aceste negocieri nu vor fi încheiate, rușii nu se vor retrage definitiv”, subliniază expertul român.
România se teme de scenarii dure în Marea Neagră și de posibilitatea destabilizării Republicii Moldova, unde propaganda rusă evoluează în mod accelerat, atât prin folosirea dezinformărilor de tip clasic, cât și a rețelelor sociale, fără să existe acolo o forță puternică din punct de vedere mediatic, capabilă să răspundă atacurilor informatice venite în mod concertat pe toate canalele, se arată într-o analiză Deutsche Welle. „România și-a arătat sprijinul mai mult decât simbolic pentru Republica Moldova, în această perioadă tulbure, săptămâna trecută, când guvernul de la București s-a deplasat la Chișinău pentru o ședință comună a celor două executive”, se subliniază în material.
Adrian Ciubotaru scrie într-un articol de opinie pentru Gazeta de Chișinău despre cei supărați pe decizia autorităților de la Ottawa de a institui obligativitatea vaccinării pentru transportatori. Aceste blocaje au afectat atât economia Canadei, cât și a Statelor Unite, cu precădere industria și comerțul cu piese auto, subliniază autorul. În opinia sa, lipsește capacitatea de a înțelege gradul aproape catastrofal de diviziune socială pe care pandemia a adâncit-o, se pare, iremediabil. „Manipularea și propaganda, falsurile și dezinformarea, care vin din toate părțile și care transformă spațiul social într-un loc al antagonismelor, sunt niște fenomene care au început cu mult înaintea pandemiei. Ultimii doi ani nu au făcut decât să le amplifice și să le radicalizeze”, conchide autorul.
