Într-o analiză semnată pentru Agenția de știri IPN, Valeriu Vasilică se referă la reproșurile pe care opoziția i le adresează actualei guvernări și face trimitere la acțiunea de protest organizată sub lozinca „Patria nu se vinde!”, la sfârșitul săptămânii trecute, de proaspătul Bloc politic PSRM-PCRM. Susținătorii formațiunii s-au împotrivit astfel deciziei Agenției Proprietății Publice de a iniția procedura de vânzare a terenului fostului Stadion Republican către Ambasada SUA.
Între altele, autorul vorbește și despre „păcatele reale ale guvernării”. În opinia lui Valeriu Vasilică, ele țin mai degrabă de lipsa de comunicare și capacitatea de a preveni unele probleme ușor de prevenit. De exemplu, chiar nu este clar de ce nu s-au făcut sau măcar nu s-au anunțat discuții publice la această temă? Pe de altă parte, autorul observă că mecanismul dezbaterilor publice organizate de guvernări a fost compromis pe timpul „statului capturat”. Pe acele vremuri a apărut și un reflex condiționat în societate: dacă guvernații fac consultări publice, înseamnă că e vorba despre mișmașuri, scheme și interese foarte mari. Aceasta însă obligă și mai mult guvernarea să curețe și să aplice cu bună credință acest mecanism al consultărilor publice, crede Valeriu Vasilică.
În martie, experți din partea R. Moldova urmează să identifice, la Moscova, soluțiile pentru munițiile rusești stocate în depozitele de la Cobasna, a anunțat într-un interviu la Radio Chișinău, Anatolie Nosatîi, ministrul moldovean al apărării. El a a menționat că ar exista, la moment, o deschidere a Rusiei în acest sens. Experții ar urma să facă o evaluare a stării munițiilor de la Cobasna pentru a stabili dacă acestea pot fi neutralizate pe loc sau evacuare.
„Noi ne dorim ca acest proces să fie efectuat cu cea mai mare transparență, cu implicarea unor mecanisme internaționale ce asigură desfășurarea coordonată și cu o transparență internațională asupra acestui proces”, a declarat ministrul apărării la la Radio Chișinău. Reporterii amintesc că, în 1999, Rusia s-a angajat să-și retragă armamentul și munițiile de la Cobasna până în 2002. Procesul însă a fost oprit în 2003. Potrivit Radio Chișinău, în depozitele de la Cobasna din raionul Râbnița ar fi stocate circa 20.000 de tone de arme și muniții.
Săptămânalul Ziarul de Gardă scrie că Procuratura Anticorupție (PA) anunță că, pe lângă acuzațiile de îmbogățire ilicită, pe 18 februarie a fost pornită suplimentar urmărirea penală în privința a patru ex-deputați în Parlamentul R. Moldova care sunt bănuiți de coruperea colegilor lor pentru a-i determina să părăsească fracțiunea parlamentară din care făceau parte. Potrivit Ziarului de Gardă, ar fi vorba de Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc și Anatolie Zagorodnîi. Conform Procuraturii Anticorupție, cei patru ex-deputați sunt bănuiți că, în perioada noiembrie 2015 – 21 decembrie 2015, au promis și au dat unor deputați sume care variau de la 200.000 până la 300.000 de euro fiecărui deputat pentru ca aceștia să părăsească fracțiunea parlamentară din care făceau parte și să voteze proiectele de legi înaintate de partidul de guvernământ din acea perioadă.
Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Moldova și Armenia sunt cele mai vulnerabile state CSI în cazul introducerii unor sancțiuni dure occidentale împotriva Rusiei din cauza escaladării conflictului cu Ucraina, potrivit unui studiu al agenției Mood’s. Experții agenției consideră că riscurile pentru țările CSI asociate conflictului vor fi relativ mici, cu condiția ca eventualele sancțiuni împotriva Rusiei să nu provoace o încetinire serioasă a economiei ruse, scrie Mold-street.com. O scădere severă a remitențelor reprezintă o altă problemă ce ar putea submina pozițiile externe ale statelor menționate. O scădere economică bruscă în Rusia, pe care Moody's nu o consideră un scenariu de bază, va avea consecințe economice semnificative pentru Belarus, deoarece Rusia este cel mai mare partener comercial – cu o cotă de 46% din totalul exporturilor, spun analiștii.
