Ce fac în aceste zile politicienii europeni aflați înaintea invaziei din Ucraina în relații bune și foarte bune cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin? Unii, ca președintele ceh Milos Zeman, schimbă cursul cu 180 de grade, și se îndrăgostesc, brusc, de Ucraina, cerând primirea ei urgentă în UE. Alții, ca lidera extremei drepte franceze, candidata prezidențială Marine Le Pen, fac apel la „echidistanță” în aprecierea evenimentelor de acolo, și îndeamnă la pace fără să zăbovească prea mult asupra cauzei conflictului – invazia rusă, pe care de obicei nici nu o pomenesc.
La Chișinău, acest „pacifism imparțial” caracterizează și luările de poziție ale politicienilor pro-Kremlin din R. Moldova.
După invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, forțele politice moldovene cu vederi pro-ruse nu s-au grăbit să vorbească. Abia acum a spart tăcerea reprezentantul lor de frunte, fostul președinte Igor Dodon.
Într-o succesiune de postări pe rețelele de socializare pe 28 februarie și 1 martie, fostul lider al socialiștilor a îndemnat conducerea R. Moldova să nu se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
Președinte între anii 2016-2020, Dodon se află acum în fruntea unei uniuni de afaceri moldo-ruse, dar a păstrat relația și cu formațiunea sa, PSRM, care este acum cea mai mare forță de opoziție și pe care o ghidează din postura de președinte de onoare.
Dând exemplul Georgiei, unde primul ministru a spus că impunerea de sancțiuni Moscovei va afecta oamenii de afaceri locali, exportatorii, dar și turismul, Dodon a spus: „Țările neutre ar trebui să procedeze anume în acest mod (...) Sper că autoritățile moldovenești înțeleg acest lucru și nu se vor alătura niciunei sancțiuni.”
Șocați de atacul rusesc asupra Ucrainei, dar și de rezistența ucraineană, partenerii occidentali au impus tot mai multe sancțiuni Rusiei. Luni, vorbind unui post de televiziune de la Chișinău, ministrul moldovean al afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, a sugerat că R. Moldova va păstra și în această situație poziția adoptată în 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia, și nu se va alinia sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei pentru că are un sistem energetic „prea vulnerabil” și dependent de livrările rusești.
Nu văd motive pentru implicarea Moldovei în ceea ce se întâmplă acum în Ucraina
În postările sale, opozantul Dodon scoate în evidență altceva, arătând că Rusia ar fi al doilea cel mai mare partener comercial al R. Moldova, după România, și că în interesul economiei, a mediului de afaceri și a populației ar fi ca autoritățile să facă tot posibilul ca să nu piardă piața rusă. „Nu văd motive pentru implicarea Moldovei în ceea ce se întâmplă acum în Ucraina,” a mai spus Igor Dodon marți, vorbindu-i deja unei jurnaliste de la o televiziune din holding-ul asociat socialiștilor. „Consider că atâta timp cât păstrăm statutul de stat neutru, atâta timp cât nu admitem ca prin Moldova, prin aeroporturile noastre, să fie livrată tehnică militară și armament statului vecin, Moldova nu va fi implicată în aceste evenimente”, a mai adăugat el, difuzând această discuție cu jurnalista de televiziune și pe pagina sa de pe Facebook.
Un analist de la Chișinău, Corneliu Ciurea, care împărtășește în general punctul de vedere al formațiunii socialiste asupra realităților din jur, a numit, în discuția cu noi, „ justificat prudente” aceste declarații ale fostului președinte moldovean:
„Dl. Dodon nu face nimic altceva decât să expună, poate de o manieră mai apăsată, punctul de vedere al guvernării – aici nu există disensiuni mari între ceea ce vrea puterea noastră pro-occidentală, care acționează după modelul georgian și evită, în baza interesului național, să ia atitudini aspre față de Rusia. Același lucru îl face și dl Dodon, de aceea eu nu cred că există loc de reproș față de el, din moment ce chiar Nicu Popescu spune că noi nu vom aplica sancțiuni și, în general, în raport cu Rusia vom acționa cum am acționat în 2014, adică foarte prudent. În fond, aceasta înseamnă că nu ne solidarizăm cu poziția Occidentului, care se află sub umbrela NATO și își poate îngădui să tune și să fulgere. Moldova și Georgia, țări aflate într-o poziție extrem de vulnerabilă, nu pot reacționa de maniera în care reacționează Occidentul. Și aici dl. Dodon și guvernarea noastră cred că au dreptate. ”
Referiri directe la agresiunea rusă, începută joia trecută în Ucraina, ca și la reacția occidentală la ea constând din avalanșa de sancțiuni, lipsesc pe de altă parte cu desăvârșire la formațiunea socialistă în general, care tocmai și-a anunțat crearea unui nou canal pe Telegram, unde a început să-și difuzeze luările de poziții publice. Unul din mesajele PSRM apărute pe acest canal conține un reproș al acestei formațiuni la adresa autorităților guvernamentale, că ar bloca selectiv instituții media, dar le-ar trece cu desăvârșire cu vederea pe altele, ce ar propaga lichidarea statalității moldovene, dând exemplul celor cu caracter unionist. Comunicatul PSRM vine după ce printre mediile care au fost acuzate de autorități de răspândire de falsuri despre ostilitățile din țara vecină figurează și Sputnik-ul rusesc, platformă mediatică a Kremlinului ce are o filială și la Chișinău și al cărui site a fost blocat săptămâna trecută printr-o decizie a serviciului de securitate.
Alte două idei ce se pot desprinde din mesajele unor alți socialiști, cei dintre ei care folosesc rețele pentru a-și face cunoscute comentariile personale, e că primari socialiști s-ar fi mobilizat exemplar pentru a oferi sprijin în efortul de găzduire a refugiaților ucraineni, iar al doilea, că băncile, care deciseseră la un moment dat să coteze hrivna ucraineană la cursuri infime, ar merita să fie condamnate, pentru că ar încerca “să câștige bani pe nevoia oamenilor”.
Un parlamentar al formațiunii, cunoscut pentru agresivitatea limbajului folosit față de tot ce e legat de Occident, Bogdan Țârdea, tocmai a anunțat, pe de altă parte, că nu va mai fi o vreme pe una din rețele, anume Facebook, acuzată de el de cenzurarea opiniilor despre război, și că-și mută și el toate comentariile pe canalul pe care îl are pe rețeaua rusească.
