Valentina Ursu stă de vorbă cu istoricul Gheorghe Cojocaru despre cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial: invadarea Ucrainei de către trupele Federației Ruse, dar și despre raza de speranță a integrării europene.
Gheorghe Cojocaru: „După doi ani de Mărțișor confiscat de pandemie din 2020 încoace, anul acesta Mărțișorul, în loc să revină la o normalitate demult așteptată, este, dimpotrivă, unul trist. După cum spunea președintele parlamentului Igor Grosu, cauza acestei tristeți fiind războiul din Ucraina, care a adus Europa și lumea întreagă în pragul unei crize nemaiîntâlnite după cel de-al Doilea Război Mondial, cu consecințe tragice pentru poporul ucrainean și lovituri grele pentru stabilitatea social-economică și politică a planetei. Niciodată distanța dintre război și pace la scară globală n-a fost atât de scurtă ca în prezent.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova este în vecinătatea imediată a războiului din Ucraina, de unde zilnic trec granița mii și zeci de mii de oameni, mai mult copii și femei, care fug din calea atrocităților și care primesc tot ajutorul posibil din partea oamenilor simpli și autorităților de la Chișinău și locale. Cum e percepută această poziție a guvernării de la Chișinău față de ceea ce se întâmplă în Ucraina?
Gheorghe Cojocaru: „Autoritățile statului au condamnat ferm războiul Rusiei împotriva Ucrainei și și-au exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, desfășurând în aceste clipe de grele încercări pentru țara vecină prietenă o amplă activitate de ajutorare a refugiaților de război. Președinta Maia Sandu a lansat mai multe apeluri la pace și încetarea confruntărilor, la respectarea normelor fundamentale ale dreptului internațional în materie de suveranitate și integritate teritorială a Ucrainei. În raport cu sancțiunile internaționale aplicate Federației Ruse, Republica Moldova va urma aceeași linie de prudență din 2014 încoace, ceea ce, în contextul amenințător de la frontierele sale, pare a fi o atitudine responsabilă și rezonabilă. La trei decenii de la izbucnirea războiului de la Nistru din 1992 și având sub ochi tragedia ucraineană, Republica Moldova se arată devotată idealurilor păcii și bunei înțelegeri între state și popoare, însă securitatea sa rămâne o problemă de mare acuitate.”
Europa Liberă: Tocmai în acest context, în plin război cu o armată rusă, liderul de la Kiev Volodimir Zelenski a depus cerere de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Ce ar putea obține Ucraina odată cu acest pas făcut, scriind și depunând această cerere?
Gheorghe Cojocaru: „Să amintim că Georgia și Republica Moldova au semnat împreună în 2013 acordurile de asociere la Uniunea Europeană. Ucraina a semnat un acord similar cu Uniunea Europeană după revolta Maidanului, iar acum, în condițiile tragice în care se zbate, dintre țările membre ale Parteneriatului Estic, statul ucrainean este primul care a depus la Bruxelles cererea de aderare. În circumstanțele teribile cu care se confruntă, fiind vorba de a fi sau a nu fi, în cazul Ucrainei mai curând criteriile de aderare la Uniunea Europeană vor trece într-un plan secund, prioritară fiind deschiderea unei perspective irevocabile de aderare, deși procedurile vor trebui respectate. Nu s-a mai întâmplat în istoria Europei ca o țară răvășită de un război pustiitor să fie admisă în Uniunea Europeană, însă Ucraina plătește un cumplit tribut de sânge pentru această cauză. Cererea către Uniunea Europeană este ca o ultimă speranță pentru Ucraina, dar că aceasta îi va putea oferi și garanțiile de securitate de care are nevoie vitală și pentru care se sacrifică acum poporul ucrainean rămâne o întrebare.”
Europa Liberă: În aceste momente tensionate de război în Ucraina, la Chișinău vin tot mai mulți demnitari occidentali. Între timp, Georgia a depus și ea o cerere de aderare la Uniunea Europeană, acest lucru s-a întâmplat chiar astăzi. Dvs. cum credeți, ar trebui ca și Republica Moldova să se grăbească acum să depună și autoritățile de la Chișinău o cerere de aderare la Uniunea Europeană?
Gheorghe Cojocaru: „Președinta Maia Sandu, după cum a declarat ieri la conferința de presă cu înalții responsabili europeni, este pregătită să depună o asemenea cerere, care pare mult mai justificată în condițiile actuale de criză, chiar dacă în fapt Republica Moldova încă nu și-a făcut temele pentru acasă. Să nu se scape din vedere însă că în momentele de criză timpul istoric se comprimă și apar oportunități nebănuite care nu trebuie irosite. La conferința de presă de ieri de la președinție, apropo, doar unul Josep Borrell avea prins la piept un mărțișor tradițional, ca un semn de prețuire și susținere europeană pentru această veche și frumoasa tradiție românească și pentru oamenii din Republica Moldova în aceste vremuri de grele încercări.”
