Curtea Constituțională de la Chișinău ușurează confiscarea averilor ilicite, considerată de puterea de la Chișinău una din pârghiile importante de combatere a corupției. CC a constatat totodată într-o decizie publicată la 15 martie că averea ilicită se poate confisca pe baza unei constatări a Agenției Naționale de Integritate (ANI), fără modificarea Constituției, cum ar fi vrut un grup de deputați ai puterii.
Noua legislație, trimisă parlamentului în februarie de Maia Sandu, face mai grea „ascunderea” averilor de către corupți, prin trecerea lor pe numele rudelor, și simplifică munca celor care le confiscă: ei nu mai trebuie să arate că o anume proprietate a fost obținută ilicit, ci că averea generală depășește așa de mult ce apare în declarația de avere, încât diferența acoperă prețul bunului sau bunurilor confiscate.
Potrivit practicii de până acum, demnitarilor li se puteau confisca bunuri doar dacă exista o decizie judiciară care demonstra proveniența ilicită a acestor bunuri, de exemplu din acte de corupție demonstrate în justiție. Mai multe decizii de constatare a diferenței între averile deținute în realitate și declarațiile depuse de funcționari publici, emise de-a lungul anilor de ANI, s-au soldat, de aceea, cu respingerea acestor acțiuni în judecată.
56 de deputați ai majorității parlamentare s-au adresat Curții Constituționale, cerându-i permisiunea să modifice constituția, într-un efort aparent de a da noii legislații mai mare greutate. Curtea, însă, a găsit o altă soluție care să servească aceluiași scop, și a publicat-o marți.
„Curtea Constituțională a revizuit cele două hotărâri ale sale din 2011 și, respectiv, 2015, pentru că premisele invocate în cele două hotărâri nu se sprijină pe textul articolului 46, alineat 3 din Constituție. Măsura confiscării poate fi aplicată nu doar în cazul produselor directe ale unei infracțiuni, ci și în cazul bunurilor, inclusiv al oricărui venit sau beneficii indirecte, obținute prin convertirea ori transformarea produselor directe ale infracțiunii sau prin amestecul acestora cu alte bunuri, eventual legale”, a explicat marți într-o conferință de presă Domnica Manole, președinta CC, care a mai spus că revizuirea a fost posibilă în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pe care Curtea de la Chișinău și-ar fi bazat în mare parte hotărârea curentă.
Contactată de Europa Liberă, parlamentara PAS, Olesea Stamate, președinta Comisiei Juridice din parlament, a spus că prin avizul de astăzi Curtea Constituțională deschide calea către o aplicare mai largă a legii.
„Era întotdeauna un dubiu, în lumina hotărârilor anterioare ale Curții Constituționale, dacă confiscarea nu poate fi cumva declarată neconstituțională atunci când e vorba despre confiscarea non-penală. Acum lucrurile sunt clare și instituțiile statului nu mai au nici o scuză de a nu o aplica [legea] atunci când este cazul ca ea să fie aplicată,” a spus Stamate.
„Avem metode de confiscare non-penală, care sunt la ANI și în legea cu privire la integritate, deci nu trebuie să demonstreze faptul că averea este provenită dintr-o infracțiune, ci simplul fapt că averea depășește substanțial veniturile declarate, și asta este o confiscare non-penală. Totodată, ar putea serviciul fiscal de stat, prin mecanismele pe care le are, să inițieze confiscarea averii. Modificarea Constituției, în contextul revizuirii jurisprudenței curții, nu mai este necesară”, a mai spus parlamentara.
