Gheorghe Cojocaru: „La 13 martie 1992, în plin conflict militar transnistrean, președintelui Mircea Snegur îi era prezentat însărcinatul cu afaceri american la Chișinău, Howard Steers, care aducea de peste ocean scrisoarea semnată de președintele de atunci al Americii, George Bush, în care se arăta că, după întrevederea la vârf de la Casa Albă între cei doi lideri, „Statele Unite ale Americii și Moldova s-au angajat într-un dialog constructiv ce prezintă interes reciproc pentru ambele state”. După ce Republica Moldova aderase la tratatele de neproliferare nucleară, fusese acceptată în Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și în Organizația Națiunilor Unite, semnase Actul Final de la Helsinki și Carta de la Paris, președintele Bush propunea conducerii de la Chișinău să întrețină relații diplomatice.”
Europa Liberă: Deci, Republica Moldova devenise un stat cu acte în regulă și atunci americanii au inițiat deschiderea unei misiuni diplomatice și, dacă ne amintim de acele timpuri, sare în ochi această coincidență sinistră – atunci, așa cum spuneați, era război la Nistru, acum e război în Ucraina. Tot ceea ce evocați Dvs. face parte deja dintr-o istorie a diplomației Republicii Moldova și este de mare interes, fără îndoială. Când a avut loc inaugurarea oficială a ambasadei americane la Chișinău și în ce condiții?
Gheorghe Cojocaru: „Ceremonia inaugurării Ambasadei Statelor Unite la Chișinău a coincis cu preluarea de către președintele Mircea Snegur a obligațiilor de comandant suprem al Forțelor Armate ale Republicii Moldova în ziua de 18 martie. Tot atunci, prin decret prezidențial s-a decis trecerea fostelor unități militare sovietice dislocate pe teritoriul național în jurisdicția exclusivă a Republicii Moldova. În acea zi, în prezența lui Mircea Snegur, însărcinatul american cu afaceri declara în fața sediului ambasadei americane: „Am venit conduși de spiritul prieteniei și sincerității și am venit pentru totdeauna”. Deși puternic marcat de conflictul de la Nistru, Mircea Snegur n-a ezitat să-și arate totuși încrederea că se va putea stabili „o cooperare exemplară” cu Statele Unite în toate sferele de interes comun.”
Europa Liberă: „Conspirologii” vor căuta borna kilometrică de la care a început „patronajul” Republicii Moldova de către Statele Unite, dar, lăsându-i la o parte pe acești cârcotași, v-aș întreba pe Dvs. ce semnificație a avut deschiderea Ambasadei SUA la Chișinău în acele circumstanțe destul de nefavorabile pentru tânărul stat moldovean?
Gheorghe Cojocaru: „Da, fără îndoială, deschiderea ambasadei americane la Chișinău a ilustrat recunoașterea plenară a Republicii Moldova ca subiect al dreptului internațional. Din acest moment, calea pentru o largă cooperare cu Statele Unite era deschisă. De atunci încoace, prin vocea și autoritatea sa, guvernul american s-a pronunțat pentru respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova și i-a acordat întreg sprijinul în vederea trecerii la statul de drept și economia de piață.”
Europa Liberă: La începutul acestei luni, la Chișinău a fost secretarul de stat american Antony Blinken care, în timpul întrevederii oficiale cu președinta Maia Sandu, a evocat și el împlinirea a trei decenii de la stabilirea relațiilor moldo-americane. Și pentru că, așa cum spuneam, e război la frontiera răsăriteană, cum vedeți această vizită, ce semnificație are prezența lui Antony Blinken la Chișinău, când în diferite pronosticuri Moldova ar figura drept o viitoare posibilă țintă pentru „operațiunea specială rusească”?
Gheorghe Cojocaru: „Vizita secretarului de stat american la Chișinău, în plin război din Ucraina, confirmă ceea ce diplomația americană a promis de la începutul stabilirii raporturilor diplomatice trei decenii în urmă, și anume să fie mereu alături de Republica Moldova, mai ales în momentele de grele încercări. Faptul că la Chișinău Antony Blinken a atras atenția asupra importanței statutului de neutralitate al Republicii Moldova, consfințit în Constituție, este un indiciu că Washingtonul este preocupat de cadrul de securitate din regiune și caută să nu admită o destabilizare abruptă a situației pe malurile Nistrului. După înalții responsabili ai Comisei Europene și secretarul de stat american, sosirile în lanț la Chișinău din ultima vreme ale miniștrilor de externe ai Franței, Germaniei, Italiei, Danemarcei, a președintelui și prim-ministrului României, a președintelui Estoniei, astăzi, demonstrează solidaritatea europeană și internațională cu Republica Moldova, care nu va fi abandonată în acest colț sud-est european atât de încercat astăzi.”
