Linkuri accesibilitate

„Zilnic am o stare de neliniște - dacă „cade” Odesa, ne ocupa și pe noi imediat...”


Carolina Beleaev
Carolina Beleaev

Jurnal săptămânal cu Carolina Beleaev.

Născută la 19 ianuarie 1994, în Drochia. Studii superioare, Facultatea de Drept. Este juristă în Primăria orașului Drochia. La moment, în concediu de îngrijire a copilului.

Luni

Republica Moldova este o țară foarte mică, poate fi traversată în câteva ore de la est la vest și de la nord la sud.

Regret emigrarea tinerilor din Republica Moldova. Evident că acolo, peste hotare, găsești o viață mai bună, dar e mai bună din punct de vedere financiar, material și în puține țări găsești sa fii „mai bine” și în societate. Însă, chiar dacă e mai ușor material, îmi pun întrebarea: câți din tinerii plecați lucrează acolo în baza licenței? Marea majoritate lucrează „la negru”, iar diploma stă în sertarul dulapului de acasă. Totuși, fiind și eu tânără, având o familie nou-formată, am renunțat la emigrare (de comun acord cu soțul, chiar dacă am avut tentația).

Fiind peste hotare, chiar dacă am dat de o societate primitoare (portugheză), am început a învață limba și am început a lega prietenii, dar mereu tânjeam după Moldova noastră. Moldova pe care toți în știri îi pun tag-ul #mică, #săracă, #salariumizer, #prețurimari, etc. Eu cred că este un fenomen total nesănătos emigrarea tinerilor moldoveni, însă acest aspect trebuie educat din familie, de la grădiniță/ școală - și anume, dragostea (adevărată) față de patrie. Nu vorbesc de acel patriotism fals din timpul URSS, dar de un respect conștientizat. Când sădești o semință sănătoasă în inima copilului tău despre cât de frumoasă și nemaipomenită e țara ta, despre cum trebuie să o iubești și să o păstrezi, e imposibil să crească din acel copil un matur care să dorească să plece peste hotare.

Când e mic, îl înveți să nu arunce hârtia de la bomboană în parc, când crește puțin mai mare și devine adolescent - să nu arunce sticla acolo unde a avut picnic cu prietenii; tot aici - să învețe poeziile/ cântecele/ rolurile în scenete cu dragoste adevărată față de țară, nu doar de dragul notelor bune și a aprecierilor bănești la concursuri. Căci înainte de a prezenta un recital sau după asta copilul râde, se rușinează de colegii săi că trebuie să recite o poezie despre dragostea față de plai, colegii îl râd când o spun cu intonație frumoasă. De ce?

Statul nu investește în cultură, în educație; părinții, la fel, nu pun accent decât pe lucruri materiale, și în așa mod ne trezim cu tineri materialiști care visează să ia cât mai ușor o diploma de licență în Moldova, ca „sa fie” sau pentru ca „așa se cuvine, să fii în rând cu toți” și să plece cât mai repede peste hotare, unde poate face rapid un ban, pentru că să își asigure o viață frumoasă, uneori poate chiar și luxoasă (mașini scumpe, gadget-urile de ultima generație, haine de brand, etc.). Eu văd anume aici motivul depopulării Republicii Moldova. Căci dacă ar crește tineri conștiincioși, ei ar pune umărul să ridice o țară frumoasă. Un tânăr conștiincios va rămâne acasă ca să nu permită unui hoț să ajungă un funcționar de stat și să elibereze acte care ar permite: tăierea ilicită și nemotivată a pădurilor; vânzarea/ privatizarea terenurilor; creșterea prețurilor; crearea unei întreprinderi care ar participa la o licitație publică și ar efectua lucrări necalitative de reparație la o grădiniță sau de asfaltare a unui drum, etc. Este un cerc vicios.

Astăzi, din păcate, e mai ușor să pleci, decât să rămâi. Puțini tineri aleg să rămână...

Astăzi, din păcate, e mai ușor să pleci, decât să rămâi. Puțini tineri aleg să rămână. Iar din cauza războiului ruso-ucrainean și a pericolului simțit atât de aproape, cred că, și mai mulți tineri vor alege străinătatea. Avem puțini tineri care reușesc să se oprească din agitația cotidianului și să se gândească cu adevărat la ce contează. Dacă am avea parte de tineri care pun umăr la umăr pentru a ridica țara prin a trăi corect, după lege și după bunul-simt, am avea și o țară care nu ar intra în topul celor depopulate...

Dacă o să zică aici cineva că „guvernarea e de vină!”, care „guvernare”? Din care perioadă? Oare, guvernarea nu e formată din acei copii, apoi adolescenți, apoi studenți menționați de mine mai sus? Nu tot ei sunt cei în care nu au investit valori nici părinții, nici școala? Votăm tot din acei pe care îi creștem. Deci, să creștem copiii corespunzător și cândva o să ajungă și Moldova să vadă un guvern/ parlament 100% format din oameni patrioți, corecți, bine educați și incoruptibili. Eu cred în asta, căci la moment avem pusă temelia unui astfel de viitor prin majoritatea parlamentara votată recent. Moldova merită asta. Doar să ne dăruiască bunul Dumnezeu pace.

Marți

Din școală încă știam că Rusia este un stat agresor. Politica acestui stat mereu a fost să atace, să acapareze cât mai mult teren. În acțiunile liderului actual rus se observă clar notele de „țar ”. Un an în urmă citisem „Romanovii” de S. Montefiore și îl regăsesc în acțiunile și părerile despre sine a președintelui rus... Nu mă așteptasem la atâta curaj, patriotism și rezistență din partea ucrainenilor. Ei acum demonstrează la o lume întreagă cum trebuie să îți iubești țara și cum să o aperi. Ei la sigur vor rămâne în istorie drept un popor curajos.

Rudele din Rusia se tem să discute la telefon din motiv că pot fi ascultați...

Din prima zi de război am suferit pentru fiecare mamă, copil și bătrân din Ucraina pe care i-am văzut pe ecrane. Mi-aș fi dorit enorm să mă trezesc mâine dimineață și să fie plin de știri peste tot precum că agresorul rus a capitulat. Am rude apropiate în ambele state: rudele din Rusia se tem să discute la telefon din motiv că pot fi ascultați; rudele din Ucraina refuză să vină la noi în Moldova, femeile gătesc mâncare pentru soldați. Zilnic am o stare de neliniște din cauza că dacă „cade ” Odesa, ne ocupa și pe noi imediat. Iar Transnistria am impresia că deja stă de veghe pentru o astfel de acțiune. Mă rog Domnului ca armata ucraineană să reziste, iar civilii rămași acolo să nu mai moară. E foarte greu să vezi cum medicii încearcă să resusciteze un copil de câțiva anișori și eșuează.

Nu pot să nu menționez și impactul financiar asupra vieții noastre. Din cauza acestui război prețurile au crescut la absolut tot și sunt sigură că încă vor crește. Știu că multe mărfuri se importau din Ucraina.

Miercuri

Sărăcia e unul din cuvintele cu care suntem caracterizați de alte state, dar nu evităm nici noi, moldovenii să ne numim astfel.

Sărăcia la noi înseamnă să trăiești de la salariu până la salariu, dar și atunci să nu îți ajungă și să te mai împrumuți de la un coleg, o prietenă cu ceva bani sau să ceri ajutor financiar de la un părinte aflat peste hotarele țării. În condițiile în care abia reușești să reziști tu și familia ta de la un salariu la altul.

Tot sărăcia din Moldova vine și de la prețurile mari, mai cu seamă la produse pe care noi le producem. Aici deja este vina guvernării care nu prea intervine în a gestiona plafonul de prețuri admisibile. Sărac ești și când trebuie să plece soțul tău periodic la muncă peste hotarele țării pentru a reuși să returnezi datoriile.

Sărăcia este de mai multe forme la noi, în Moldova. Însă, nu cred că e sărac acel om care are sănătatea de a lucra și a se întreține, dar nu lucrează, ci stau cu zilele la ușa asistentului social pentru a mai „cerși” bani din contul statului.

Joi

Per general, eu sunt mulțumită de sistemul de învățământ de la noi din țară. Evident că sunt și multe restanțe, dat fiind faptul că am moștenit foarte multe elemente care persistă și în prezent, din fosta Uniune Sovietica. Moldova noastră are potențial de profesori foarte buni, interesați în a preda și captiva elevul/ studentul. Totuși, elevii/ studenții buni pot rămâne în umbră din cauza favoritismului exprimat și susținerii a acelor studenți/ elevi care au o proveniență mai „nobila”: copii de procurori, primari, miniștri, de agenți economici din localitatea unde își face studiile copilul, etc. Laudele și încurajarea în exces, uneori chiar poate fără motive temeinice a acestora îi descurajează pe ceilalți elevi/ studenți, care se simt umiliți într-un mod oarecare de proveniență lor și se rușinează să se manifeste în procesul de studii. În așa fel mințile bune ale societății noastre stagnează, ceea ce e o pierdere pentru țara noastră.

Studii bune se pot face și în Republica Moldova. Personal am avut parte de cei mai buni profesori în viață mea, care au reușit să pună o temelie bună pentru conștiința și educația mea. În orice caz, astăzi, copiii nu mai au scuze de a nu învăța. Au absolut toate resursele necesare și ușor accesibile: cărți - biblioteci pline atât la nivel local, cât și în școli; internet, emisiuni științifice, evenimente live din orice colț al lumii care sunt sursa adevărată și directă de a cunoaște istoria în timp ce se scrie zilnic.

Vineri

Cum văd viitorul Moldovei?

La această întrebare la momentul actual este cam greu de oferit un răspuns sigur. Asta din cauza războiului ruso-ucrainean care este atât de aproape și care ne amenință și pe noi. Unii comentatori politici susțin că suntem în pericol, alții - că nu, că doar Ucraina este scopul rușilor. Sincer, eu am văzut potențial în PAS, partidul de guvernare, încep a emite legi, a modifica altele și a acționa promițător pentru țară. Eu urmăresc pe Facebook mai mulți deputați și îi vad mereu receptivi la întrebări, dar și la critici din partea oponenților. Acest război însă o să ne afecteze mult viitorul. Asta pentru că la noi în țară se importa foarte mult din Ucraina, sau multe importuri de produse care tranzitau Ucraina. Toate acestea o sa ducă curând la o majorare de prețuri. Asta o să ne facă mai nefericiți și nemulțumitori față de actuala guvernare care a avut nenorocul de a fi la putere pe timp de război și a gestiona o criza umanitară mare, care nu s-a mai întâlnit.

Îmi dau seama că dacă nu o sa fie mărite salariile cât mai curând la noi în țară, viața o să fie foarte grea din cauza prețurilor mari și a tarifelor majorate la servicii comunale, la carburanți. Cu cât mai repede o să se oprească războiul cu atât mai repede o să reușim sa ne normalizam viața.

Și viitorul stării emoționale a societății din Republica Moldova e pusă la încercare. Este foarte important ca acum noi să reușim să ne păstrăm calmul și să continuăm viața noastră într-un ritm normal, să revenim la ce a fost până la 24 februarie 2022, dar să facem totul mai conștiincios, dar și mai econom. Asta pentru a evita brusca „însărăcire” a populației. Deci, dacă vreți să vedeți acum dacă exista credința și speranța pentru un viitor bun la un moldovean, întrebați-l dacă va pune primăvara asta în gradina ceapa, usturoiul, cartofii, ș.a. Dacă răspunsul va fi „da”, atunci și credința moldoveanului în viitor se ascunde în acest „da”.

XS
SM
MD
LG