De la începutul invaziei ruse în Ucraina, juriștii Centrului de Drept al Avocaților se află la punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova, unde monitorizează cum sunt respectate drepturile persoanelor refugiate și le oferă asistență și consiliere juridică.
Din sutele de mii de refugiați care au intrat în Moldova în această perioadă, aproximativ 80 de mii încă se află în țară. 8% dintre ei au depus cerere de azil, adică puțin peste 7 mii. O convorbire în ajunul Zilei Mondiale a Refugiatului, marcată pe 20 iunie, fiind desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora puterea și curajul milioanelor de oameni care au fost nevoiți să fugă din țara lor pentru a scăpa de conflict sau persecuție. Interlocutorul nostru este juristul și avocatul Oleg Palii. directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, partenerul juridic al Agenției Națiunilor Unite pentru refugiați pe teritoriul R Moldova de la fondarea acestuia în 1998.
Refugiat este persoana care fuge de persecuție din țara sa de origine
Oleg Palii: „Nu doar cei care fug din calea războiului sunt refugiați. De fapt, din punct de vedere juridic și din punctul de vedere al Convenției internaționale privind statutul refugiaților, refugiat este persoana care fuge de persecuție din țara sa de origine având temere că va fi persecutat sau deja posibil că a fost persecutat pe motiv de apartenență la o anumită etnie, de apartenență la o anumită rasă, grup social, opinie politică și din cauza naționalității sale. Noi acordăm asistență juridică solicitanților de azil, refugiaților și persoanelor care caută protecție internațională și tot de atunci monitorizăm acest proces, să zicem, suntem într-o postură dublă: și monitorizare, și implicare activă pe segmentul drepturile persoanelor care au solicitat azil. Până la 24 februarie erau ceva mai puțin de 500 de refugiați, cifra exactă nu mă apuc să v-o spun, dar erau aproape 500 de refugiați. La acel moment, cei mai mulți erau cetățeni sirieni și cetățeni turci. În rest, erau persoane din diferite țări ale lumii, dar ca și cifră statistică nesemnificativ – de la 2-3 persoane până la câteva zeci de persoane.”
În Republica Moldova sunt acum peste 80 de mii de refugiaţi din Ucraina, iar aproape jumătate dintre ei sunt copii. Au fugit din calea războiului alături de părinţii lor, dar sunt şi minorii ce au ales singuri calea pribegiei. Directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, Oleg Palii spune că de la începutul războiului, R. Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la numărul de locuitori.: „În statistici cifra era de 550.000 de persoane care au intrat în Republica Moldova. Vorbesc de cetățeni ucraineni, nu vorbesc de cetățeni ai altor țări care au intrat în Republica Moldova, au beneficiat de asistență și ajutor aici, marea majoritate din ei, peste 400.000 au și părăsit teritoriul Republicii Moldova, și nu numaidecât că l-au părăsit în direcția Uniunii Europene. Cifre impunătoare ne arată că multă lume s-a întors înapoi în Ucraina. Astăzi, pe teritoriul Republicii Moldova erau 82.000 de cetățeni ucraineni, dintre care 74.000 au intrat de pe teritoriul Ucrainei, sunt și cetățeni ucraineni care au intrat din România.”
Persoanelor fugite din calea războiului trebuie să le dai o perspectivă clară de ședere, cât pot să stea aici, pentru că omul știe că dacă are permisul să stea un an de zile, cumva își caută un loc de lucru, vede dacă poate să-și dea copiii la grădiniță sau la școală, vede ce face cu viața sa, în general.
Oleg Palii: „ Pentru cetățenii ucraineni și pentru persoanele care vin din țări cu care avem abolit regimul de vize, șederea legală pe teritoriul Republicii Moldova este 90 de zile pe perioada a 6 luni. Din 24 februarie s-a schimbat atitudinea autorităților pentru cetățenii Ucrainei, pentru că atunci li s-a permis dreptul la muncă. Deci, șederea pe teritoriu și așa le era permisă pe termen de 90 de zile, imediat după 24 februarie, nu zic a doua zi, dar în următoarele zile a fost decretată de către Comisia Situații Excepționale posibilitatea de a se angaja fără permise speciale și fără alte documente adiționale în afară de pașaportul ucrainean și codul personal pe care îl iau de la ASP sau chiar de pe site-ul ASP-ului. La 18 mai, atunci când se apropia încheierea termenului de acele 90 de zile, Comisia Situații Excepționale a permis cetățenilor Ucrainei aflarea pe teritoriul Republicii Moldova fără documente adiționale și fără permise speciale pe perioada stării de urgență. Deci, atâta timp cât vom avea starea de urgență, cetățenii Ucrainei și membrii familiilor lor se află legal pe acest teritoriu.”
Europa Liberă: Unii decid să solicite azil?
Oleg Palii: „Avem aproape 8.000 de solicitări de azil din data de 24 februarie până acum, practic jumătate din aceste persoane care au depus cereri de azil au și părăsit deja teritoriul Republicii Moldova.”
Nu toți voiau să rămână aici și nu toți voiau să plece
Europa Liberă: Și atunci, de ce ar mai fi trebuit să depună acele cereri de solicitări de azil?
Oleg Palii: „Planurile omului se schimbă, nu toți care au venit în Republica Moldova voiau să vină în Republica Moldova, nu toți voiau să rămână aici și nu toți voiau să plece. Am văzut situații când omul vine și îl întrebi ce vrea să facă și el îți spune: Nu știu, am fugit din cauza bombardamentelor, nici nu-mi închipuiam că voi pleca, dar lângă casa mea a căzut o rachetă (vorbesc de originari din Odesa și din regiunea Odesa), azi-dimineață a căzut o rachetă, mi-am luat copilul, mi-am luat geanta și am plecat. Nu știu unde voi ajunge și nu știu unde vreau să ajung, de fapt, vreau să mă întorc înapoi acasă.”
„R Moldova are cel mai mare număr de refugiați per capita și mult mai puține resurse pentru a-i gestiona decât alte state. Instituții mai puțin pregătite, bugete mai mici, personal mai puțin, sublinia ministrul de externe Nicu Popescu. Oleg Palii vorbește despre această provocare: „Pot să vă întreb: este gata Republica Moldova să școlarizeze încă 40.000 de copii? 42.000 sunt până la vârsta de 18 ani, jumătate sunt de școală și jumătate de grădiniță. Avem noi capacitățile necesare să școlarizăm și să primim în grădinițe 40.000 de copii? Cred că nu. E o sarcină grea și e o sarcină la care autoritățile trebuie să se gândească, și știu că se gândesc, dar e un efort prin care trebuie de ajuns la o soluție cel puțin până la 1 septembrie, pentru că dacă copiii din Ucraina vor continua să facă lecțiile online, așa cum le-au făcut ultimele două luni, e bine, autoritățile ucrainene vor fi responsabile de organizarea lecțiilor și testarea copiilor ș.a.m.d., dar autoritățile Republicii Moldova vor fi puse în situația să le ofere spații pentru aceste lecții. Este o provocare pentru toți, pentru toată societatea noastră, nu doar pentru autorități, dar este o provocare și este complicat și greu, pentru că atunci când ani de zile am avut pe teritoriu până la 100 de solicitări de azil pe an, acum doar solicitări de azil în 3 luni de zile avem 8.000, vă dați seama care este diferența și efortul pe care trebuie să-l depună autoritățile și angajații publici pentru a procesa aceste cereri, pur și simplu ca să-și facă datoria și să le proceseze așa cum scrie legea.”
Europa Liberă: Dintr-un raport internațional dat publicității recent am aflat că minoritatea romă ar fi fost discriminată, ne referim la persoanele care au fugit și ele din calea războiului din Ucraina.
Oleg Palii: „Înțeleg despre ce vorbiți Dvs., am văzut și eu raportul acela. Fiecare caz este individual, multă lume din minoritatea romă a Ucrainei a venit fără acte de identitate și aici nu este problema Republicii Moldova și nu este problemă de discriminare de către autoritățile republicii a acestor persoane atunci când li se solicită un act de identitate dacă vor să părăsească teritoriul Republicii Moldova, pentru că întrebarea se pune așa: Eu nu am niciun document și mă simt discriminat aici. – Bine, frate, dar tu nu ești cetățeanul nostru, tu ești cetățean al Ucrainei, era treaba autorităților ucrainene să-ți dea un document atunci când ți-au permis trecerea peste hotarele sale și ai intrat pe teritoriul Republicii Moldova. Da, situația era de așa natură că erau admiși toți, atât cu acte, cât și fără acte, pentru că prima sarcină într-o procedură de azil este accesul în teritoriu, nu facem mare cazuistică la frontieră, a venit omul, fuge din calea războiului, solicită azil, noi trebuie, suntem obligați, statul Republica Moldova este obligat să-l primească pe teritoriul său, ceea ce Republica Moldova a și făcut. Că mai departe apar alte întrebări legate de actele acestor persoane este clar și Republica Moldova sunt sigur că va depune maximum efort pentru a soluționa lipsa de documente la cetățenii ucraineni, dar nu prea multe poate să facă, aceste acțiuni trebuie să fie întreprinse de autoritățile Ucrainei.”
În primele două luni ale războiului din Ucraina, Asociația Promo-LEX a identificat 83 de cazuri de discurs de ură în care au fost vizați cetățeni ucraineni-refugiați, militari și politicieni. Niciun caz nu a fost sancționat de autorități în perioada monitorizată, activiștii atrag însă atenția că Procuratura Generală a înregistrat 23 de sesizări privind discursul care instigă la ură și discriminare și a pornit trei cauze penale privind propaganda războiului.
Oleg Palii spune că Centrului de Drept al Avocaților este preocupat de acest aspect: „Acum suntem în proces de desfășurare a unui sondaj, unde vrem să vedem și cazurile când refugiații din Ucraina s-au simțit discriminați cumva și aici vom lucra și cu comunitatea romă și despre discursul de ură, dar nu avem încă rezultatele acestui sondaj. Din punctul meu de vedere, nu știu cum se face că acei care erau și împotriva vaccinării, aceiași sunt și împotriva ucrainenilor și tot aceia îs acum împotriva marșului LGBT. Deci există un grup de persoane care este împotriva la orice s-ar întâmpla. Nu știu pentru ce sunt acei oameni, dar toată vremea ei sunt contra la aceea, sunt contra la aceea și sunt contra la aceea. Sunt oameni și trebuie să acceptăm ideea că lumea are opinii diferite. Sunt sigur că și cei care se întâmplă să vorbească urât sau cu ură față de refugiații ucraineni sau au găzduit un refugiat la ei acasă, vreo rudă sau vreun cunoscut, sau au ajutat într-un fel sau altul refugiații din Ucraina și nu aș zice că este o poziție conștientă a acelor persoane, pretinsa ură față de refugiații din Ucraina. Dacă vrem să se vorbească de noi de bine, trebuie să fim buni, trebuie să fim buni cu noi înșine, trebuie să fim buni cu străinii care vin și ne cer azil, pentru că nu au venit din dorința de a face turism, au venit pentru că la ei acasă cad bombe, cad rachete, împușcă, casele unora dintre ei au fost distruse, pentru că avem refugiați și din Mariupol, și din Nicolaev, și din Herson și vedem la televizor că nu au unde se întoarce acei oameni, cel puțin nu acum.”
În toamnă vor fi patru ani de la expulzarea profesorilor turci de către Serviciul de Informații și Securitate, Cei șapte cetățeni străini, profesori și administratori ai rețelei de licee „Orizont”, au fost declarați indezirabili și expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova pe 6 septembrie 2018. Cetățeni expulzați au fost condamnați în Turcia. Pe 11 iunie 2019, CEDO a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile celor șapte cetățeni turci și a obligat statul să achite câte 25 de mii de euro pentru cinci cetățeni turci, suma totală fiind de 125 de mii de euro. Oleg Palii precizează: „Și 5 din cei 7 expulzați erau și solicitanți de azil. Și pot să vă spun că deciziile de azil pentru cei 5 sunau astfel: „Persoana întrunește condițiile pentru a primi statut de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova, dar deoarece există nota SIS-ului care vorbește despre securitatea națională și ordinea publică, Republica Moldova nu-i va acorda această formă de protecție”. Am văzut că a fost o greșeală, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a expus și pentru cei care ne ocupam de aceste cazuri și eram aproape de ceea ce s-a întâmplat înțelegeam că altă soluție a Curții Europene nu putea să existe. Lecția e că, indiferent de presiunile, haideți să zicem, politice care s-au făcut atunci și conjunctura internațională când un șef de stat, presupun, te roagă frumos sau mai puțin frumos să extrădezi, vedem ce presiuni se pun pe Suedia și pe Finlanda acum din partea Turciei, când Finlanda și Suedia vor să adere la NATO și președintele Turciei exact despre asta vorbește: Voi dați statut de refugiat persoanelor pe care noi îi considerăm teroriști și vreți ca noi să vă primim în NATO? Nu știu, se duc negocieri, evident că se duc negocieri acolo, dar dacă o țară influentă, cum este Turcia, intră în astfel de discuții la nivel de NATO, vă dați seama cum se discută cu Republica Moldova. E altceva că conducătorii noștri trebuie să aibă demnitatea de a discuta de pe poziții de egalitate cu orice șef de stat și în ultima vreme vedem această demnitate, conducerea Republicii Moldova totuși este primită pe picior egal și respectuos, de aceea sperăm că lecția cu profesorii turci a fost învățată de toată lumea - și implicată în acel caz, și neimplicată în acel caz, dar care posibil pe viitor va avea tangență cu domeniul azil, extrădări, expulzări ș.a.m.d.”
