Le Monde își ajută în această dimineață cititorii să digere rezultatul alegerilor parlamentare de duminică, în care mai puțin de jumătate din alegători s-au ostenit să voteze.
«Spaima unei paralizii totale, sau spectrul dizolvării»… În absența unei majorități parlamentare, Emmanuel Macron se vede obligat să caute un compromis, dar cel puțin una dintre amenințări se arată a fi fost exagerată.
Cum a constatat-o Libération, presa străină a funcționat excesiv de catastrofist și alarmist, deoarece ziua de luni, prima de după alegeri, a arătat că mult-temutul bloc de stânga format în jurul lui Jean-Luc Mélenchon în timpul campaniei nu va funcționa ca grup parlamentar, după refuzul socialiștilor, ecologiștilor și comuniștilor de a accepta cererea insistentă și autoritară a lui Mélenchon de a forma un grup.
Cum o rezumă de partea cealaltă a Canalului Mânecii The Guardian, gruparea lui Macron a câștigat 245 de locuri la votul din turul doi de duminică, mult sub cele 289 necesare pentru o majoritate absolută. Stânga reunită de circumstanță în jurul lui Mélenchon a reunit 131 de locuri, în timp ce extrema dreaptă a lui Le Pen a obținut 89 de mandate, o creștere fără precedent. Dreapta tradițională Les Républicains (LR), care și-a unit forțele cu Union des Democrates et Indépendants (UDI), a adunat doar 62 de locuri.
Süddeutsche Zeitung amintește că aceștia sunt, în realitate, aliații naturali ai lui Macron. Acesta începe deja astăzi negocierile cu celelalte partide pentru a forma un guvern, negocieri care vor fi însă întrerupte dat fiind că Macron trebuie să fie prezent joi și vineri, 23-24 iunie, la summitul european de la Bruxelles, când Franța va preda președinția rotativă de șase luni a UE Cehiei.
Codruța Kovesi, o «vedetă supersonică»
Săptămânalul francez Courrier International, care oferă în traducere cele mai bune articole din presa internațională a săptămânii, amintește că pe 1 iunie Laura Codruța Kovesi a sărbătorit un an de la intrarea în funcția de procuror european.
Cu această ocazie, Courrier preia un articol-bilanț publicat în cotidianul economic flamand De Tijd, din care aflăm că «vedeta supersonică» Kovesi are deja cu ce se poate mândri după doar un an de activitate: ea a deschis 929 anchete, a înregistrat mai bine de 4000 de semnalări de potențiale fraude cu bani europeni, a emis 28 de acte de condamnare și a obținut 4 condamnări.
Într-un an, justiția UE a putut să confiște 259 de milioane de euro din activități criminale, ceea ce reprezintă de patru ori bugetul Parlamentului european.
Kovesi s-a bătut de altfel cu Comisia Europeană pentru a obține sporirea bugetului pentru activitățile și anchetele celor 200 de angajați și colaboratori de care dispune. Cotidianul flamand o citează cu binecunoscuta frază, care face aluzie și la corupția din vechile democrații occidentale fondatoare ale UE: «Nu există țări fără criminalitate [financiară]».
Averea ascunsă a lui Putin
Tot De Tijd în Belgia, dar și Le Monde în Franța sau The Guardian la Londra, publică rezultatele unei noi anchete comune a mai multor ziare occidentale, care lasă o idee a ceea ce ar putea fi averea reală a lui Putin.
Este unul din secretele cel mai bine ascunse ale Rusiei: amploarea averii lui Vladimir Putin, care caută să arate că are un stil de viață modest și încasează oficial doar un salariu de 11.000 de euro pe lună. De ani de zile, jurnaliştii şi ONG-urile încearcă să cartografieze adevărata avere a preşedintelui rus, suspectat că ar deţine în secret numeroase proprietăţi imobiliare de lux, iahturi, avioane şi conturi bancare.
Acum, o serie de emailuri au permis aducerea la lumină a unei întregi ‘rețele’ de societăți reprezentând bunuri de peste 4,5 miliarde de dolari și care urcă până la Putin personal. Este vorba de bunuri imobiliare de lux, podgorii și iahturi, toate administrate de entități ale respectivei “rețele”.
Printre acestea: somptuosul «palat al lui Putin», pe malul Mării Negre, estimat la 1 miliard de dolari de opozantul Alexei Navalnîi, despre care se pretinde că ar aparține miliardarului Arkadi Rotenberg, prieten dintotdeauna și partener de judo al lui Putin. Dar în apropiere descoperim și podgorii deținute de oligarhul Ghenadi Timcenko și de fiul unui prieten din copilărie al lui Putin. Sau chiar stațiunea de schi rusească Igora, legată de Svetlana Krivonoghih, despre care se zvonește că ar întreține o relație romantică de lungă durată cu stăpânul Kremlinului.
Din rețeaua de administratori a rețelei face parte și banca Rossia, descrisă de experți financiari SUA ca fiind “banca personală a oficialilor Federației Ruse”.
Slugărnicia patriarhului Kirill
Același Courrier International mai publică în ultimul număr și un mare articol, preluat din Foreign Policy, despre «biserica ortodoxă, celălalt braț armat al Rusiei» și slugărnicia față de putere și de Putin a patriarhului rus Kirill.
Nu mai departe de duminica aceasta, Kirill a lăudat armata Moscovei, nepomenind în vreun fel crimele din Ucraina, dar spunând: ”Soldații ruși dau dovadă de un curaj și un spirit de sacrificiu uimitoare în operațiunea militară specială din Ucraina și Donbas, iar totul vine dintr-un simț moral interior”, a spus Kirill, insistând că militarii ruși în Ucraina sunt mânați de un radar moral superior bazat pe credința ortodoxă.
Sistemul anglo-saxon de unități e absurd dar, oh, ce poetic!
În sfârșit, Courrier International mai preia în ultimul număr și un articol din Sunday Times despre intenția guvernului lui Boris Johnson de a reintroduce sistemul imperial de măsuri, pentru a se demarca și mai mult de Europa.
Curând, așadar — adio metri și kilograme în Anglia, dar mulți se întreabă dacă inițiativa are vreo valoare dincolo de cea simbolică și dacă nu va face mai mult rău decât bine britanicilor, singurii de pe planetă împreună cu SUA, Birmania și Liberia care se încăpățânează să nu treacă cu totul la sistemul metric.
E drept, recunoaște The Times, că faptul că metrul a fost calculat de la început pornind de la meridianul Parisului a fost întotdeauna too much pentru britanici, care au privit de la început cu suspiciune o unitate de măsură inventată de sângeroși atei revoluționari.
Trebuie totuși să recunoaștem că țolul (inch-ul), piciorul (foot) și mila sunt făcute pentru poezie și romanele marinărești. Când la Led Zeppelin auzi în “Whole Lotta Love“: -- “I’m gonna give you every inch of my love”, răcnit isteric pe riff-urile acelea de chitară ajunge să te gândești ce plat ar fi sunat “I’m gonna give you every centimetre of my love!”…