Statele Unite au calificat drept „impardonabile” comentariile prim-ministrului ungar Viktor Orbán care avertizează împotriva creării de „popoare de rasă mixtă”. Deborah Lipstadt, emisarul american împotriva antisemitismului, a afirmat că este „profund alarmată” de „folosirea de către premierul naționalist a unei retorici care evocă în mod clar ideologia rasială nazistă”. La zeci de ani de la sfârșitul Holocaustului, este „de neiertat ca un lider să minimalizeze crimele în masă comise de naziști”, a spus Lipstadt. Declarațiile făcute de Orbán la sfârșitul săptămânii trecute la Băile Tușnad, în România, au fost condamnate joi ferm și de guvernarea de la București, cum veți auzi în relatarea lui Radu Benea.
„Este o eroare majoră şi inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scena publică cu un discurs construit pe teoria raselor”, a spus președintele Klaus Iohannis, comentând discursul premierului ungar Viktor Orbán. Iohannis a spus, într-o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu, astăzi de la Cotroceni, că se disociază de ideile lui Orbán, cerând totodată Uniunii Democrate Maghiare din România – UDMR, care este partenerul de guvernare al partidului său liberal, să vină cu explicații.
„Eu cred că este nevoie de clarificări publice din partea UDMR, fiindcă la acel eveniment a fost prezentă o parte semnificativă din conducerea UDMR. Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conţinutul acelui discurs, pe care l-au aplaudat, sau dacă nu au înţeles ce se vorbeşte, ei au aplaudat discursul şi personajul. Trebuie să existe oricare explicaţie”, a declarat Iohannis.
Pe de altă parte, Iohannis a adăugat că nimeni nu îşi doreşte să provoace o criză guvernamentală pentru că un înalt demnitar străin a avut un discurs eronat. Social-democrații au cerut și ei o clarificare a poziției UDMR în cadrul coaliției de guvernare.
Joi, liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a participat la reuniunea de la Băile Tușnad, a declarat pentru presa maghiară că discursul lui Orbán „nu a fost rasist sau putinist”, luându-i astfel apărarea premierului maghiar.
Tot joi, o primă reacție publică a unui demnitar român important a fost cea a premierului Nicolae Ciucă. Aflat la Alba Iulia, el a spus că „astfel de declarații nedorite nu își au locul într-o Europă unde 27 de țări trăiesc în pace”.
Prima reacție însă a avut-o șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, luni, care a declarat la televiziunea Digi24 că este regretabil că „astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul României”.
Aflat la sfârșitul săptămânii trecute în România, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a criticat NATO și UE pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, adăugând că sancțiunile împotriva Rusiei au eșuat. Totodată, el a criticat ceea ce a numit „amestecarea” raselor și a spus că ungurii nu vor să devină o „rasă mixtă”. Orbán a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”.
După discursul lui Orbán din România, consiliera premierului maghiar Zsuzsa Hegedüs, cu care a colaborat timp de două decenii, și-a anunțat demisia. Ea a spus că a fost un „discurs pur nazist”, „demn de Goebbels”. De asemenea, Comitetul Internațional Auschwitz al supraviețuitorilor Holocaustului s-a declarat „îngrozit”, calificând discursul „stupid și periculos”.
Tot la Tușnad, premierul Ungariei a făcut o remarcă pe tema reducerii consumului de gaze în Uniunea Europeană, pentru care a fost criticat vehement de cel mai mare tabloid european, cotidianul german Bild, care l-a acuzat că a făcut o „glumă dezgustătoare despre evreii gazați în Holocaust”. Comentând ideea Uniunii Europene de a impune țărilor membre reducerea cu 15% a consumului de gaze, Orbán a declarat că nu vede „cum se poate forța [acordul], deși avem un know-how german din trecut”, o aluzie la camerele de gazare din timpul Holocaustului.
Premierul maghiar vizitează des România, fiind un obișnuit al Școlii de vară de la Tușnad, județul Harghita, însă de cele mai multe ori nu are programate discuții cu oficiali români. De mai bine de 20 de ani, premierul de la Budapesta își transmite din inima secuimii principalele sale mesaje. În 2014, el a popularizat în regiune termenul de democrație iliberală, o formulă pe care s-a arătat gata să o îmbrățișeze și pe care a și pus-o în practică prin restrângerea societății deschise la care aderase până atunci Ungaria.
