La începutul lunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cerea Occidentului să-și închidă granițele pentru toți cetățenii rușii.
Apel reluat luni, 15 august, cu argumentul că „dacă ai cetăţenie rusă şi rămâi tăcut, asta înseamnă că nu lupţi, că susţii ce se întâmplă. Şi, indiferent unde eşti, în Rusia sau în străinătate – vocea ta ar trebui să susţină Ucraina, drept urmare să fie împotriva războiului”, a spus Zelenski.
Inițial, părea o cerere „maximalistă”, fără mari șanse de a deveni realitate, dar, în scurt timp, mai multe țări din UE – în primul rând Cehia, Polonia și statele baltice – au început să ceară insistent ca politica „granițelor închise pentru ruși” să devină politica Uniunii Europene. Inițiativa va fi discutată pentru prima dată la sfârșitul lunii august, dar rușii nu mai așteaptă și se grăbesc să-și asigure vize Schengen.
Marina Șirokova, manager la firma Vizakhod, a declarat pentru ziarul rus Kommersant că cererea de vize Schengen a crescut cu aproximativ 40% în ultimele două săptămâni, în mare parte ca urmare a declarațiilor și deciziilor luate de Estonia.
O viză Schengen este o viză de 90 de zile care permite unei persoane să călătorească în oricare dintre cele 26 de state membre în spațiului Schengen în scopuri turistice sau de afaceri. Fiecare țară membră a zonei Schengen poate emite o astfel de viză.
Eliberarea vizelor Schengen, precizează Comisia Europeană, este la latitudinea fiecărui stat membru.
Restricții la orizont
La începutul săptămânii trecute, într-un interviu cu Washington Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut țărilor occidentale sa-și închidă granițele pentru toți cetățenii ruși. Zelenski a argumentat, între altele, că rușii trebuie să suporte consecințele politicii agresive, dusă de o conducere „pe care ei au adus-o la putere”. Iar ministrul său de externe, Dmitro Kuleba, a spus că rușii „trebuie să fie privați de dreptul de a trece frontierele internaționale până nu învață să le respecte”.
Trei zile mai târziu, ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a declarat că țara sa va interzice cetățenilor ruși cu vize Schengen eliberate de Estonia să intre în țara baltică din cauza invaziei din Ucraina.
Interdicția intră în vigoare pe 18 august, iar potrivit lui Reinsalu, ar fi vorba de circa 50 de mii de astfel de vize, care rămân însă valabile pentru a intra în alte state din spațiul Schengen.
Mai multe țări europene au limitat deja drastic libertatea cetățenilor ruși de a intra pe teritoriul lor, ca reacție la invazia din Ucraina. Cehia, Lituania, Estonia, Letonia și Polonia au încetat să mai elibereze anumite vize pentru ruși.
Mai mult, Uniunea Europeană și-a închis spațiul aerian pentru Rusia.
Ca urmare, mulți ruși cu vize Schegen trec granița în Finlanda sau țările baltice de unde iau avioane spre alte destinații europene. Acum, această cale ar putea deveni mai dificilă dacă Estonia va merge mai departe cu planul său de a limita intrarea cetățenilor ruși.
Finlanda sprijină și ea interzicerea vizelor Schegen pentru cetățenii ruși, deși nu a luat nici o măsură concretă. Până acum. presa finlandeză estimează că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Finlanda a eliberat circa 60 de mii de vize Schengen pentru cetățeni ruși, majoritatea din zona Sankt Petersburg.
Turismul rusesc în UE
Numărul rușilor care călătoresc în Europa a scăzut cu aproximativ 90% în comparație cu perioada antebelică, a declarat Maia Lomidze, director executiv al Asociației Tour Operatorilor din Rusia, pentru Kommersant.
Ea a spus că rușii care caută vize Schengen sunt interesați, în principal, să călătorească spre destinații turistice din Franța, Italia, Spania și Grecia. Foarte mulți, mai ales familii cu copii, renunță la efortul birocratic de a obține o viză Schengen și aleg înschimb locuri unde pot ajunge mai simplu, cu zboruri directe, cum ar fi stațiunile din Turcia sau Emiratele Arabe Unite.
Posibilitatea de a suspenda acordarea de vize Schengen cetățenilor ruși va fi discutată pentru prima dată, informal, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE, programată la Praga, pe 31 august, a anuțat săptămâna trecută președinția cehă a Uniunii Europene.
Cehia este una dintre țările care au limitat deja acordarea de vize turistice rușilor, iar ministrul ceh de externe Jan Lipavský argumenta că interzicerea vizelor ar fi încă o sancțiune europeană eficientă, ca reacție la invazia neprovocată a Rusiei în Ucraine. „ (...) un semnal foarte clar și direct (dat) societății ruse… (care) ar trebui să înțeleagă că o astfel de politică agresivă are consecințe.”
Mai mult, Lipavský sugerează că interzicerea vizelor ar putea contribui și la „scăderea influenței serviciului secret rus în UE”.
Voci critici
Ideea unei vini si implicit pedepse colective pentru invazia din Ucraina a fost respinsă însă categoric de cancelarul german Olaf Scholz.
„Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin”, a spus Scholz joia trecută, la o conferință de presă. Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin „este cel responsabil pentru acest război'', nu toată populația Rusiei, iar o astfel de măsură generală „ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi''. Sau a rușilor care, nefiind de acord cu războiul din Ucraina, au emigrat sau vor să plece din Rusia.
Dmitri Lanko, de la Departamentul de Studii Europene de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, critică și el „dorința de a-i pedepsi pe toți rușii”. Într-un interviu cu Deutsche Welle, Lanko reamintește că deținătorii de pașapoarte rusești sunt și „tătari, ceceni și reprezentanți ai tuturor popoarelor Federației Ruse fără excepție, inclusiv ucrainenii care trăiesc în Rusia”.
Voci critici se aud însă și din tabăra oponenților Kremlinului. Leonid Volkov, unul din principalii consilieri ai liderului opoziției Alexei Navalnîi (întemnițat acum), critică apelurile la interzicerea vizelor pentru ruși drept reacții „facile” ale politicienilor occidentali la presiunea opiniei publice: „Politicienii occidentali simt presiunea alegătorilor care le cer să facă ceva, cu privire la Rusia. Atunci au găsit o soluție rapidă: refuzăm vizele rușilor și sperăm că acest lucru îi va întoarce pe ruși împotriva lui Putin”, s-a plâns Volkov.
