Aproximativ 20 de milioane dintre cei 80 de milioane de locuitori ai Germaniei nu vor putea să-şi plătească facturile, a arătat preşedintele Aociaţiei Chiriaşilor din Germania, Lukas Siebenkotten într-un interviu radio, difuzat la începutul lunii august.
Presa germană vorbea despre posibilitatea izbucnirii unor proteste populare.
Ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser, în schimb, a încercat să liniştească spiritele, afirmând că populaţia e conştientă de situaţia complicată, că susţine linia guvernului şi înţelege că în contextul crizei energetice sunt necesare anumite sacrificii.
Între timp, guvernul a luat o serie de măsuri pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile, afectate de creşterea inflaţiei care este, în prezent, de 7,8 procente.
„Toamnă fierbinte în loc de picioare reci. Mai întâi ţara noastră!”
Partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) a şi anunţat că va organiza proteste contra politicii guvernului. Sub motto-ul, „Toamnă fierbinte în loc de picioare reci. Mai întâi ţara noastră!” („Heißer Herbst statt kalte Füße - unser Land zuerst!”), partidul va organiza în fiecare luni demonstraţii.
În stilul său populist, liderul AfD, Tino Chrupalla, a anunţat într-o video-conferinţă că partidul său va organiza în octombrie la Berlin o manifestaţie în cursul căreia se va cere şi deschiderea gazoductului Nord Stream 2.
În cursul conferinţei, Chrupalla a citat un sondaj comandat de postul de televiziunii RTL din care rezultă că 39 la sută dintre germani sunt în favoarea deschiderii gazoductului. În estul Germaniei procentajul este şi mai mare. Aproape 60 la sută dintre cei întrebați sunt pentru punerea în funcţiune a gazoductului blocat.
Controversatul gazoduct urma să fie inaugurat anul acesta, dar din cauza invaziei Ucrainei, autorităţile germane au decis blocarea, renunţând astfel la furnizarea gazelor din Rusia pe această cale.
Pentru deschiderea gazoductului s-au pronunţat şi alte grupări radicale de dreapta, unele dintre ele nu şi-au ascuns niciodată simpatiile pentru politica autoritară a lui Putin.
Una dintre aceste grupări este aşa numita Mişcare Identitară. Liderul austriac al identitarilor, Martin Sellner, a organizat zilele trecute în oraşul est-german Lubmin o demonstraţie în favoarea deschiderii gazoductului, precum a relatat, marţi, cu satisfacţie nedisimulată publicaţia germană naţional-conservatoare, Sezession.
Organizarea unor demonstraţii în ziua de luni este sprijinită propagandistic şi de revista xenofobă, extremistă de dreapta, Compact.
Demonstraţii de luni, similare, a anunţat şi Partidul Stângii (Die Linke). Anunţul de a manifesta tocmai luni contra politicii energeticie a guvernului a stârnit critici aspre din partea unor foşti opozanţi din Germania răsăriteană. Fosta directoare a Oficiului pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane, Stasi, Marianne Birthler, a explicat Reţelei Redacţionale Germania (Redaktionsnetzwerk Deutschland - RND) că este vorba despre o deturnare în scopuri politice.
Demonstraţiile de luni au intrat în istorie, fiind organizate prima dată în oraşul Leipzig, în toamna anului 1989.
Aceste demonstraţii cu o puternică încărcătură simbolică au contribuit la declanşarea revoluţiei paşnice din Germania răsăriteană şi la răsturnarea regimului dictatorial.
Critici au venit şi din partea preşedintelui Uniunii Asociaţiilor ale victimelor dictaturii comuniste (Union der Opferverbände Kommunistischer Gewaltherrschaft - UOKG), Dieter Dombrowski. Deturnarea demonstrațiilor de luni, organizate contra dictaturii din Germania de Est, este o ruşine, a declarat Dombrowski. A face front comun cu forțele de dreapta constituie un act iresponsabil al Partidului Stângii.
O instrumentalizare politică a demonstraţiilor de luni s-a practicat şi de către mişcarea xenofob-anti-musulmană PEGIDA (acronim pentru „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”) şi mai ales în ultimii doi ani de către organizatorii manifestaţiilor contra restricţiilor sanitare.
